Deputata MAN, Olga Ursu, critică proiectul noii politici fiscale, susținând că modificările propuse de Guvern vor reduce autonomia financiară a autorităților publice locale și vor transfera costurile reformei asupra cetățenilor și mediului de afaceri.

Potrivit acesteia, autoritățile au justificat reforma prin necesitatea unui sistem fiscal mai previzibil și mai simplu, însă efectele reale ar fi cu totul altele.

„Din ceea ce am analizat, sunt cel puțin trei factori cu impact major. Primul este diminuarea autonomiei financiare a autorităților publice locale”, a declarat Olga Ursu.

Deputata afirmă că modificarea modului de repartizare a impozitului pe venitul persoanelor fizice va reduce veniturile administrațiilor locale cu aproximativ 2,7 miliarde de lei anual, fără ca Guvernul să prezinte un mecanism clar de compensare.

Potrivit estimărilor prezentate de aceasta, municipiul Chișinău ar pierde aproximativ 900 de milioane de lei într-un singur an, iar municipiul Bălți – circa 63 de milioane de lei.

Un alt efect al reformei, susține Olga Ursu, va fi majorarea costurilor suportate de populație și de agenții economici, ca urmare a extinderii cotei standard de TVA de 20% și eliminării unor facilități fiscale existente.

„Statul își compensează veniturile prin majorarea TVA-ului, iar în final nota de plată va ajunge la cetățean. Produsele și serviciile vor deveni mai scumpe, agricultorii vor plăti mai mult pentru inputuri, iar aceste costuri se vor regăsi în prețurile finale”, a explicat deputata.

Ea a atras atenția și asupra majorării impozitului pe câștigul de capital obținut din vânzarea locuințelor, măsură care, în opinia sa, va afecta persoanele care decid să-și schimbe locuința.

Olga Ursu a criticat și modificările privind impozitul pe bunurile imobiliare. Ea susține că proiectul elimină din Codul Fiscal scutirile acordate în prezent unor categorii sociale, precum pensionarii, persoanele cu dizabilități, familiile care cresc copii cu dizabilități sau veteranii, lăsând decizia privind menținerea acestor facilități exclusiv în competența autorităților publice locale.

„Dacă autoritatea locală nu va decide păstrarea acestor scutiri, toate aceste categorii vor fi obligate să achite impozitul pe bunurile imobiliare, iar după reevaluarea proprietăților valoarea acestuia va fi și mai mare”, a avertizat deputata.

Un alt aspect criticat vizează modificarea modului de achitare a contribuțiilor sociale și medicale. Potrivit Olgăi Ursu, transferarea acestor contribuții în sarcina angajaților ar putea majora artificial salariul brut raportat în statistici, fără ca veniturile reale sau puterea de cumpărare a populației să crească.

„În statistici salariul mediu brut va arăta mai mare, însă puterea reală de cumpărare va rămâne aceeași sau chiar va scădea, în condițiile unei inflații estimate la aproximativ 8%”, a declarat parlamentara.

În concluzie, Olga Ursu consideră că reforma fiscală urmărește reducerea deficitului bugetar, însă prețul acestei ajustări va fi suportat de cetățeni și de mediul de afaceri.

„Republica Moldova trebuie să-și reducă deficitul bugetar, însă acest lucru nu se face prin diminuarea cheltuielilor administrative, ci prin transferarea poverii fiscale asupra cetățenilor și a businessului”, a conchis deputata MAN.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE