Partidul Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB) a prezentat o analiză a conceptului proiectului de Buget pentru anul 2024 votat de Parlament în prima lectură. CUB consideră că bugetul anului 2024 este unul de avarie și de subzistență, cu accent sporit pe cheltuielil sociale și o creștere mediocră
Veniturile prevazute in bugetul anului 2024 sunt doar cu 1,3% mai mari decât în 2023, iar volumul de granturi și împrumuturi contractate au scăzut semnificativ.
„În 2024, granturile pe care le poate atrage acest guvern vor cădea de 3 ori față de 2023, ajungând la 2,5 mlrd lei. Raportat la PIB, asistența externă de care are nevoie Republica Moldova este și mai mică. Dacă în perioada anilor 2010-2014, 2/3 din asistența externa era formată din granturi, în 2024, acest indicator va fi sub 0,7%, ori de 4 ori mai mic decât în anul 2014. Bugetul pe anul 2024 ilustrează cu prisosință ratări majore de resurse externe pentru dezvoltarea economică a țării, însemnând mai puține proiecte investiționale și stimulente pentru competitivitate. Incapacitatea guvernului de a se împrumuta pe intern la dobânzi duble față de cele externe se transformă în costuri enorme pentru bugetul public național. CUB nu salută creșterea excesivă a cheltuielilor pentru guvernul central. Costurile aparatului de stat sunt prea mari în disonanță totală cu tendințele din economie și procesul demografic, a menționat Igor Munteanu, Președintele CUB.
”Noi pledăm pentru un stat mai econom cu banii cetățenilor, în care resursele sunt alocate strategic pentru nevoi de dezvoltare și nu sunt tocați de birocrație”.
„Creșterea exorbitantă a cheltuielilor pentru aparatul de stat de 200-300% față de 2020 trebuie de oprit și de calmat. Sporirea numărului de angajați cu peste 79-82% în anumite minsitere în 2023 față de 2020 nu este corespunzătoare veniturile colectate de stat. Republica Moldova trăiește din datorii pe care autoritățile nu le pot deservi la timp. Nu este clar de ce ar trebui să gestioneze Cancelaria de stat fonduri de 400 mln lei într-un fond de rezervă și intervenții, în condițiile bugetului auster or, asemenea găselnițe ascund de obicei intenții nesănătoase pentru un guvern care investește prea puțin în dezvoltarea economiei reale. Cu atât mai mult nu putem saluta crearea de agenții improvizate de tipul PATRIOT, cu bugete de lux de zeci de milioane de lei, surse de clientelism politic”, menționează CUB
Economia reală are nevoie de instrumente mai flexibile, coordonate de BNM și Ministerul Finanțelor, care să ajute producătorilor agricoli să se dezvolte. Constatăm existența unor rezerve uriașe în sistemul fiscal curent, legat de cel puțin 100 de facilități fiscale pe care le estimăm la cca 25 – 30 mlrd lei. Pierdem resurse uriașe prin diverse facilități fiscale care au fost transmise cu adresare nominală unor beneficiari dubioși. Dacă cel puțin 10% din facilități fiscale ar fi eliminate, bugetul de stat ar primi cel puțin 3 mlrd lei venituri suplimentare, sau cu cel puțin 50% mai multe subvenții pentru agricultură. Chemăm autoritățile la căutarea de resurse suplimentare pentru a oferi economiei reale mai multe resurse pentru dezvoltare, inclusiv la atragerea economiilor populației, a cetățenilor individuali, prin hârtii de valoare și garanții de stat. Dacă s-ar merge cu politici atractive pentru populație, atunci nici actualul deficit bugetar de 16 mlrd de lei nu ar mai fi o problemă, ci o oportunitate investițională. Din păcate, nu am găsit în proiectul bugetului pentru anul 2024 soluții noi pentru a crește capacitatea statului de a atrage resurse suplimentare. Cred că este extrem de actual să avem FOND NAȚIONAL PENTRU DEZVOLTARE, care ar atrage fondurile private de la cetățeni, oferindu-le condiții echivalente ca și băncilor private”, a menționat Eduard Bulgac, Vicerpeședintele CUB.
Parlamentul a votat recent proiectul legii Bugetului de Stat pentru anul 2024 în prima lectură. Proiectul prevede o creștere de 4,4 % a veniturilor bugetului public național față de volumul precizat în anul 2023 și va constitui 107 172,0 milioane de lei. Majorarea veniturilor va fi susținută de redresarea economică, de unele politici de stat de susținere a economiei, de măsuri ale politicii fiscale și vamale, precum și de o administrare mai bună a veniturilor. Cheltuielile se vor ridica la 122 962,0 milioane de lei și vor fi mai mari cu peste 1,5 % comparativ cu anul 2023. Deficitul bugetului de stat se estimează a fi în limita de 15 790,0 milioane de lei sau 4,6 % din PIB. Datoria de stat prognozată pentru finele anului 2024 va constitui 125 525,6 milioane de lei, dintre care 64,5 % va fi datoria de stat externă și 35,5 % – datoria de stat internă. Ponderea datoriei în PIB nu va depăși 37 %. PIB va fi în creștere, comparativ cu anul curent, cu 3,5 %, atingând cifra de 342,1 miliade de lei. Se anticipează o rată de creștere a economiei naționale de 3,5 %, în condițiile normalizării situației din regiune.