Consiliul JAI al UE a aprobat aderarea deplină a României și Bulgariei la spațiul Schengen – Traversarea frontierei cu Republica Moldova ar putea fi mai dificilă

Miniştrii de interne din ţările UE au aprobat joi dimineaţa, la Bruxelles, aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen cu frontierele terestre, începând de la 1 ianuarie 2025, susţin surse de la Bruxelles, notează Agerpres.

"S-a făcut. E hotărât. Este meritat. România și Bulgaria vor adera pe deplin la Schengen la 1 ianuarie 2025. Felicitări cetățenilor din ambele țări care au muncit din greu și îndelung pentru acest lucru. Un Schengen mai puternic înseamnă o Europă mai sigură și mai unită", a scris Roberta Metsola, președintele Parlamentului European, pe X.

România şi Bulgaria aplică deja integral normele Schengen de la 31 martie 2024, dată de la care controalele la frontierele aeriene şi maritime interne cu Bulgaria şi România au fost eliminate, în baza deciziei Consiliului din 30 decembrie 2023.

Intrarea României în Schengen va îngreuna trecerea frontierei dintre Republica Moldova și țara vecină. Afirmația a fost făcută de jurnalistul român, Dan Alexe pentru postul public de televiziune. Potrivit lui, granița României cu Republica Moldova va deveni o frontieră externă dură a UE.

Alexe susține că pentru sectorul alimentar, controalele la frontieră înseamnă nu numai costuri mai mari de aprovizionare, ci și potențiale probleme de valabilitate pentru produsele proaspete din cauza timpilor de transport mai lungi. Turismul se numără și el printre sectoarele afectate.

„Dacă joi miniștrii de Interne din UE aprobă și ei definitiv, controalele la frontierele terestre ale României și Bulgariei vor fi desființate de la 1 ianuarie anul viitor. Evident, în cazul României, e vorba doar de frontierele cu Ungaria și Bulgaria. De altfel, Bulgaria și România s-au angajat să continue controalele aleatorii la graniță pentru încă 6 luni”, a punctat Alexe.

Potrivit lui Alexe, calculele instituțiilor europene arată că reintroducerea controalelor la frontieră ar putea costa economiile europene până la 18-20 de miliarde de euro pe an. Transportul rutier de marfă este cel mai afectat de timpul suplimentar de așteptare la frontiere. Timpul de călătorie crește semnificativ, ceea ce duce la costuri de transport mai mari și întârzieri în lanțul de aprovizionare.

„Numai în Germania, controalele la frontierele terestre ale țării, nou introduse în septembrie, ar putea duce la pierderi economice ale produsului intern brut de aproximativ 11,5 miliarde de euro. Costurile crescute pentru companii înseamnă și prețuri finale mai mari pentru consumatori. În Olanda, municipalitățile de graniță au trimis și o scrisoare guvernului prin care cer ridicarea controalelor. Motivul este că mulți oameni din regiunile de frontieră lucrează în Belgia și Germania vecine, iar întârzierile la granițe îi pot costa locurile de muncă. Potrivit statisticilor, pierderile pentru economia olandeză ar putea ajunge la 9 miliarde de euro”, mai susține Alexe.

Spaţiul Schengen este una dintre cele mai importante realizări ale proiectului european. Acesta a început în 1985 ca proiect interguvernamental între cinci ţări ale UE – Franţa, Germania, Belgia, Ţările de Jos şi Luxemburg – şi s-a extins treptat pentru a deveni cel mai mare spaţiu de liberă circulaţie din lume.

Schengen este numele unui mic sat din Luxemburg, situat la frontiera cu Germania şi Franţa, unde s-au semnat Acordul Schengen şi Convenţia Schengen în 1985 şi, respectiv, în 1990.

Apartenenţa la un spaţiu fără controale la frontierele interne înseamnă că ţările nu efectuează verificări la frontierele lor interne, cu excepţia cazurilor unor ameninţări specifice, şi efectuează controale armonizate la frontierele lor externe, pe baza unor criterii clar definite. În ultimii ani, din cauza crizei imigraţiei, tot mai multe ţări UE au reintrodus controalele la frontierele interne, dar acestea sunt măsuri temporare.

În prezent, spaţiul Schengen acoperă peste 4 milioane de kilometri pătraţi, cu o populaţie de aproape 420 de milioane de persoane, şi include 27 de ţări: 23 dintre cele 27 de state membre ale UE plus toate statele membre ale Asociaţiei Europene a Liberului Schimb (Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia).

La 1 ianuarie 2023, Croaţia a devenit cea de a 27-a ţară membră cu drepturi depline a spaţiului Schengen. ​

Controalele la frontierele interne cu Ciprul nu au fost încă eliminate, iar Irlanda nu face parte din spaţiul Schengen.

La 30 decembrie 2023 Consiliul a convenit să elimine controalele la frontierele aeriene şi maritime interne cu Bulgaria şi România începând cu 31 martie 2024. După această primă etapă, Consiliul urma să ia o nouă decizie pentru a stabili o dată de eliminare a controalelor la frontierele terestre interne.

Spaţiul Schengen permite unui număr de peste 400 de milioane de persoane să călătorească liber între ţările membre fără a fi supuse controalelor la frontieră. În fiecare zi, aproximativ 3,5 milioane de persoane trec frontierele interne pentru a munci sau a studia sau pentru a-şi vizita familiile şi prietenii, iar aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-o ţară Schengen şi lucrează în alta.

Se estimează că europenii efectuează anual 1,25 miliarde de călătorii în interiorul spaţiului Schengen, ceea ce aduce de asemenea beneficii considerabile turismului şi sectorului cultural.

politik

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

Republica Moldova și România vor implementa câteva proiecte privind reabilitarea...

CSE a decis activarea Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene...

Moldova la cel mai mare volum de import al energiei...

Decizia instanței supreme de la București – Călin Georgescu a...

Ordonanță de Guvern la București – Noile alegeri prezidențiale din...

Guvernul de la Chișinău discută cu partenerii externi despre sporirea...