Cine vinde carburanți în Moldova, ce ar fi schimbat ”Legea lui Oleinic” și în ce constă specificul național al pieței produselor petroliere? (I)

Ceea ce se întîămplă actualmente pe piața prioduselor petroliere pune consumatorul în fața unor nedumeriri extrrem de greu de explicat. Într-o analiză publicată de ”ZDG” se spune că ” În ultimii doi ani, șase cei mai mari jucători de pe piața petrolieră au înlocuit procesul concurențial cu o formă amicală de control, au dictat prețurile, au vândut aceeași calitate de benzină și motorină, iar acum riscă o amendă record pentru înțelegerile de cartel avute. 

Mișmașurile giganților petrolieri, care controlează circa 80% din piață, au culminat cu o explozie a prețurilor la carburanți, în unele săptămâni stațiile de alimentare majorând și de trei ori prețurile la benzină și motorină. Majorările sunt orchestrate de prin decembrie 2020, după ce, în prealabil, petroliștii s-au înțeles ca până la alegerile prezidenţiale din noiembrie, indiferent de situaţie, preţurile să nu fie modificate. 

Pe fundalul dezmățului provocat de petroliști, parlamentarii au decis ca prețurile la carburanți să fie stabilite, din nou, în conformitate cu metodologia aprobată de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică. În consecință, petroliștii au ripostat, limitând comercializarea carburanților la 10 litri per automobil sau au stopat vânzările și se plâng că activează în pierderi.”  

Așa cum am menționat, prețurile la carburanți, care cresc practic zilnic  cu pași incredibil de mari în Republica Moldova, după agresiunea Rusiei în Ucraina, care a provocat și problema refugiaților, constituie cap de afiș a știrilor din țara noastră. Desigur, un impact asupra acestui proces îl au și evoluțiile de pe piețele mondiale și regionale, da  fenomenul pare să aibă și motive de ordin local, motive care decurg din înseși structura pieței, dar și din contextul legislativ ajustat, așa cum se vede, la interesele operatorilor.  

În luna mai 2021, Parlamentul, la inițiativa deputatului independent Alexandru Oleinic, a modificat Legea nr.461 privind piața produselor petroliere,  cunoscută drept ”legea lui Oleinic”. Istoria adoptării acestor modificări a fost de peste 18 luni de zile cu o rezistență aprigă din partea unor actori atât politici, cât și economici, interesați în menținerea unui interes de grup/cartel pe piață. Chiar dacă în lectura finală, ”grație” influenței unor persoane din majoritatea de atunci, s-au mai ”strecurat” unele ”modificări de interes” , ”legea lui Oleinic” a creat o concurență loială pe piață, deoarece era bazată pe concurența reală a cheltuielilor suportate de fiecărei companie petrolieră în parte. În situația în care  unii  indici din  metodologia de calcul erau identici pentru toți operatorii (TVA, acciza, prețul PLATTS), doar  marja de cheltuieli, care se formează  în  dependență  de valoarea  cheltuielilor/pierderilor fiecărui operator, influența prețul la pompă  pentru consumători.  Mai mult, valoare  marjei de cheltuieli  arăta  eficiența fiecărei companiei în parte și  crea o piață corectă a produselor petroliere. Toate celelalte intervenții și mecanisme nu aveau nimic comun cu economia de piață.

Aceasta eficiență a ”Legii lui Oleinic” s-a resimțit real doar în cele trei luni în care legea a funcționat până nu a fost modificată la inițiativa/insistența unor factori de decizie și a unor companii petroliere.  Drept rezultat, astăzi avem ce avem – prețurile cresc ”galopant”, reieșind din interesele promovate de companiile petroliere și susținute de anumiți factori de decizii și grupe de interese, toate fiind camuflate ”sub evoluțiile de pe piețele internaționale”, războiul din Ucraina, criza pandemică, etc. Interesul consumatorului autohton nici nu se i-au în considerație, cum se face, de exemplu, în Franța și alte state… 

Și pentru că vorbeam despre  structura pieței carburanților și principiile de  activitate a acestea, e bine să continuăm prin a cita din aceeași analiză ”ZDG”. 

La 31 decembrie 2020, în R. Moldova, potrivit datelor Agenției Naționale de Reglementare în Energetică (ANRE), activau 713 stații de alimentare cu produse petroliere, gestionate de circa 100 de companii. Dintre acestea, circa 67% sunt deținute de către 6 companii: „Rompetrol Moldova”, „Lukoil Moldova”, „Petrom Moldova”, „Tirex Petrol”, „Datario” (denumirea comercială „Vento”) și „Bemol”. 

În ultimii doi ani, cele șase companii au controlat peste 82% din vânzările de carburanți din R. Moldova, și au acționat concertat la stabilirea prețurilor de comercializare cu amănuntul a benzinei, motorinei și a gazului lichefiat, conform raportului Consiliului Concurenței privind activitatea companiilor petroliere. Cel puțin trei dintre aceste companii sunt interconectate prin cumpărarea zilnică a carburanților una de la alta.  Înțelegerile dintre cei șase giganți au generat, în ultimele opt luni, majorarea prețului benzinei cu cifra octanică 95 cu aproape 5 lei pentru un litru, iar cel al motorinei cu aproape 4 lei pentru un litru. 

Kazahii, lideri pe piața petrolieră din R. Moldova

„Rompetrol Moldova”, controlată de KMG International, grup deţinut de KazMunayGas JSC, compania naţională de petrol şi gaze din Kazahstan, este cel mai important furnizor de produse petroliere din R. Moldova. Gigantul are o rețea de 95 de stații de alimentare, pe care le închiriază, care în 2019 a generat venituri de peste 5,77 de miliarde de lei. Grupul KMG International a intrat pe piața din R. Moldova în 2002, prin intermediul companiei Î.M. „Rompetrol Moldova” S.A., care îl avea, la acea vreme, director general pe omul de afaceri, fost prim-ministru Ion Sturza.

Askar Zhaparov, administrator „Rompetrol Moldova”

Compania, administrată de Askar Zhaparov, a devenit lider pe piața petrolieră din R. Moldova începând cu anul 2017, când a înregistrat o cifră de afaceri de 4,55 de miliarde de lei, depășind liderul de până atunci – Lukoil Moldova, care în acel an a raportat venituri în valoare de 4,2 miliarde de lei. Deși în perioada 2014-2019, „Rompetrol Moldova” şi-a dublat cifra de afaceri, de la 2,78 de miliarde de lei la 5,77 de miliarde de lei, compania raportează o scădere de peste 2,6% a profitului net, de la peste 110 milioane de lei în 2015 la circa 42 de milioane de lei în 2019. 

Încercarea de a nu achita obligațiuni vamale de peste 1 milion de lei 

În aprilie 2012, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat a constatat că „Rompetrol Moldova” a activat fără licență timp de aproape două luni, motiv pentru care a fost sancționată fiscal cu o amendă în valoare de 69 679 lei, fiind impusă să verse în bugetul de stat alte 69 679 lei – profit brut obţinut din activitatea fără licenţă. Compania a mers în instanță, însă a pierdut litigiul, conform unei decizii dictate la 25 septembrie 2013 de CSJ.

Mai bine de trei ani, „Rompetrol Moldova” s-a judecat cu Biroul Vamal Sud, după ce, în perioada 2013-2016, compania a trecut în evidența contabilă, peste 164 de mii de litri de combustibil, drept „pierderi tehnologice de produse petroliere”, evitând astfel să achite obligațiuni vamale în valoare de peste 1,14 milioane de lei. Dosarul a ajuns până la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), care printr-o decizie din 23 octombrie 2020 a obligat compania petrolieră să achite suma de peste 1,14 milioane de lei.

De-a lungul anilor, în visteria „Rompetrol Moldova” au intrat anual sute de milioane de lei din licitații câștigate cu statul, dar și din procese de judecată intentate împotriva întreprinderilor de stat. Spre exemplu, în 2017 compania s-a judecat cu Întreprinderea de Stat Calea Ferată din Moldova, pentru o datorie de 10,6 milioane de lei, la care s-au adăugat penalități și dobânda de 3,7 milioane de lei, și a câștigat procesul.

Proprietarul Rompetrol, figurant în unul dintre cele mai complexe dosare penale din România

KMG International, proprietarul „Rompetrol Moldova”, a figurat în unul dintre cele mai complexe dosare penale din România, clasat în decembrie 2019 de DIICOT.  Dosarul se referea la datoria istorică a companiei față de statul român, rezultată în urma unui controversat Memorandumul din 2013 semnat între Guvernul de la București și acționarii kazahi de la KMG Internațional. Prin Memorandum se prevedea înființarea în comun a unui Fond de Investiții Kazah-Român, cu un aport inițial de capital de 150 milioane de dolari, tința fiind 1 miliard de dolari. Memorandumul stipula că Rompetrol va fi iertat de datoria istorică estimată de statul român la 600 milioane dolari.

„Lukoil Moldova”, între riscul de a pierde licența și amenda aplicată pentru înțelegeri de cartel

„Lukoil Moldova”, al doilea cel mai mare jucător pe piața comerțului cu amănuntul a carburanților, este controlată de compania rusă de petrol Lukoil SA, prin intermediul subsidiarei din Geneva Litasco SA. Compania operează cu 3 baze petroliere şi un terminal de gaz, precum şi 106 staţii de alimentare. Cifra de afaceri a companiei a fost, în 2019, de 5,53 miliarde de lei, în creștere cu puțin peste 410 milioane de lei față de anul 2018. Dacă „Rompetrol Moldova” raportează profituri modeste, în 2019 „Lukoil Moldova” și-a majorat profitul de peste 3 ori, de la circa 39 de milioane de lei la peste 129 de milioane de lei. Compania controlată de ruși a intrat pe piața petrolieră din R. Moldova în 1995, adică la doar trei ani de la declararea independenței, și a câștigat constant licitații cu statul. Doar în primele șase luni ale anului 2021, gigantul petrolier s-a ales cu contracte de peste 78 de milioane de lei. 

În 2011, șapte companii petroliere, printre care și „Lukoil Moldova”, au fost sancționate cu o amendă de 2 milioane de lei, fiind învinuite de înţelegeri de cartel administrativ şi acţiuni anticoncurenţă. CSJ însă i-a scăpat pe petroliști de penalitate. În octombrie 2014, întreprinderea a fost la un pas de a rămâne fără licență, după ce ANRE a identificat încălcări la stabilirea prețurilor la gazul petrolier lichefiat, însă s-a ales doar cu o avertizare. 

Prietenul Rusiei și indicațiile lui Igor Dodon 

„Lukoil Moldova” este condusă de aproape două decenii de Feyruz Isayev, fost deputat al Sovietului Suprem din Azerbaidjan, cu afaceri în Federația Rusă, unde a și primit, în 2020, distincția „Ordinul Prieteniei”, „pentru o mare contribuție la dezvoltarea industriei de petrol și gaze naturale și mulți ani de muncă conștiincioasă”.

Isayev a făcut parte din componența Consiliului Economic pe lângă președintele R. Moldova, pe când la conducerea statului era Igor Dodon și a recunoscut că petroliștii s-au înțeles ca, până la alegerile prezidențiale din toamna anului trecut, să nu majoreze prețurile la carburanți., ceea ce au și făcut.

„Feyruz Isayev a declarat pe 3 februarie 2021 în cadrul unor audieri în Parlament că există înţelegeri cu privire la stabilirea preţurilor. Mai mult, a existat înţelegerea ca, începând cu iulie 2020 şi până la alegerile prezidenţiale, indiferent de situaţie, preţurile să nu fie modificate”, se arată în raportul Consiliului Concurenței. 

În februarie 2020, Igor Dodon i-a convocat la Președinție pe liderii „Rompetrol Moldova”, „Lukoil Moldova” și „Petrom Moldova” și le-a cerut deschis să reducă prețurile de achiziție a carburanților cu 7-8% pentru agricultori.

Februarie 2020. Askar Zhaparov (Rompetrol), Feyruz Isayev (Lukoil) și Corneliu Constantinescu (Petrom) la întâlnire cu Igor Dodon.

Ulterior, în prag de campanie electorală pentru prezidențialele din 2020, Dodon se lăuda pe rețelele de socializare despre „o întrevedere de lucru” cu directorul companiei „Lukoil-Moldova”. Acesta promitea pentru agricultori un ajutor de 500 de milioane de ruble rusești din partea Federației Ruse, bani cu care urmau să procure motorină de la „Lukoil Moldova” cu „o reducere semnificativă de 10-12%”. Rușii însă au dispus alocarea a doar 275 de milioane de ruble, bani care au ajuns în contul Ministerului Finanțelor după primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020.

politik

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

Fermierii atenționează că Moldova se confruntă cu intrări masive de...

Agenția pentru Eficiență Energetică își fortifică potențialul și anunță noi...

Șeful Moldovagaz rezervat în privința micșorării tarifelor la gaz –...

ANRE anunță noi prețuri la benzină și motorină. Cât vor...

Ion Sturza despre Moldovagaz: S-ar putea de băgat în faliment...

Ministrul Parlicov: Chișinăul mizează, în continuare, pe un contract de...