Creştinii ortodocşi de stil vechi marchează astăzi Înălţarea Sfintei Cruci. În popor sărbătoarea este cunoscută sub denumirea de Ziua Crucii, zi de post, rugăciune şi smerenie.
Sărbătoarea Înălţarea Sfintei Cruci preacinsteşte descoperirea de către împărăteasa Elena, pe Muntele Golgota, a crucii pe care a fost răstignit Iisus.
Ziua Crucii este data ce vesteste sfârșitul verii si începutul toamnei. În aceastã zi se consideră că pământul s-a deschis pentru plante, reptile și insecte, care se retrag în ascunzișurile subterane și hibernează până primăvara următoare.
Tot în această zi se strâng ultimele plante de leac ce se duc, împreună cu buchetele de flori si busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii și a fi sfințite. Plantele sfințite se păstreazã, apoi, în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite la nevoie în vindecarea unor boli.
Nu se mănâncă fructe care au ceva cu înfățișare de cruce: usturoi, nuci, pepeni, prune etc.
De Ziua Crucii sunt şi superstiţii meterologice. Astfel, dacă în această zi cocorii se pregătesc de plecare înseamnă că vremea se răceşte, dacă tună rezultă că va fi o toamnă lungă. Dacă sunt cârduri de ciori gălăgioase se anunţă căderea brumei.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE