Alegeri parlamentare anticipate în Franța. Scrutinul din hexagon sunt cruciale pentru a doua economie din UE. Reunirea Națională (RN, dreapta populistă/extremă) bate la porțile puterii, iar Noul Front Popular (NFP, alianța stângii) bate pasul pe loc, Ensemble (Împreună, confederația centristă pro-prezidențială) bate în retragere

Campania electorală s-a încheiat în Franța și înaintea primului tur de scrutin al alegerilor parlamentare RN și aliații săi sunt ferm instalați în fruntea sondajelor de opinie, cu intenții de vot de 35 – 37% în ultima săptămână. Partidul are un candidat carismatic la funcția de prim ministru, tânărul președinte de 28 de ani, Jordan Bardella, ghidat în mod discret de lidera partidului, Marine Le Pen, dar cu prestații mediatice neașteptat de bun. notează G4Media.ro

RN și-a moderat discursul față de cel al predecesorului său, Frontul Național, condus până în 2011 de Jean Marie Le Pen, tatăl actualei lidere. Schimbarea de atitudine, mai ales renunțarea la antisemitism, a determinat unele personalități  evreiești, ca vânătorul de naziști Serge Klarsfeld, să le acorde sprijin în turul al doilea, în cazul unui duel cu extrema stângă.

Totuși, RN nu-și poate ascunde islamofobia și intenția sa de a interzice accesul în unele funcții publice a persoanelor cu dublă cetățenie (3,3 milioane, 5% din populația Franței) a stârnit critici vehemente din partea adversarilor politici.

Bardella a anunțat intenția în caz că RN obține o majoritate absolută de minimum 289 din cele 577 din Adunarea Națională (fără de care a declarat că nu va accepta funcția de prim ministru) de a reveni la vârsta de pensionare de 60 de ani de față de 64 la ora actuală legiferată anul acesta de partizanii președintelui Emmanuel Macron, în pofida uriașelor proteste publice. De asemenea, RN promite reducerea TVA la energie la 5,5%.

În politica externă și de apărare RN își continuă politica eurosceptică și neintervenționistă, Le Pen spunând că președintele Republicii nu poate trimite trupe în Ucraina fără acordul guvernului. De altfel, coabitarea între președintele Macron și un guvern condus de un premier Bardella este greu de imaginat, în condițiile în care ședințele de cabinet au loc săptămânal la Palatul Elysee sub președinția șefului statului.

În acest scrutin RN este aliat cu președintele partidului Republicanii (LR, dreapta conservatoare), Eric Ciotti, care s-a rupt de partid și are 60 de candidați sprijiniți de RN.

O stângă divizată

NFP, o alianță compusă din patru partide – Franța Nesupusă (LFI, stânga radicală), Partidul Socialist (PSF), Verzii (EELV) și Partidul Comunist (PCF) – stagnează la 27 – 29% în sondaje. Alianța stângii pare uneori disfuncțională, cu LFI ținta atacurilor președintelui Macron, a aliaților săi și a RN, care califică partidul drept “extrema stângă”. Fondatorul partidului, Jean-Luc Melenchon, de trei ori candidat la președinție a reușit să-i antagonizeze pe partenerii de alianță, fie prin declarațiile sale că este gata să preia funcția de prim ministru, fie prin declarații considerate antisemite: de pildă cu trei săptămâni în urmă a declarat că în Franța antisemitismul este “rezidual”, când acum două zile un raport al Comisiei Naționale Consultative a Drepturilor Omului constata că actele antisemite au explodat în 2023, mai ales după atacul terorist al Hamas din sudul Israelului din 7 octombrie, o creștere de 284% față de anul precedent.

Alianța stângii promite mărirea salariului minim lunar legal la 1.600 de euro net, blocarea prin decret a prețurilor la produsele de bază, interzicerea evacuărilor chiriașilor care nu plătesc chiriile și a deconectărilor de electricitate pentru locatari.

Problema pe care o au atât RN și NFP cu promisiunile lor costisitoare este că vistieria statului este goală, iar Comisia Europeană a avertizat Franța că dacă nu-și reduce deficitul bugetar (5,5% din PIB) va fi sancționată.

Macroniștii confruntați cu înfrângerea

Ensemble este o alianță de cinci partide – Renaștere (partidul prezidențial), Modem condus de Francois Bayrou, Orizonturi condus de Edouard Philippe (primul premier al lui Macron, 2017 – 2020), Partidul Radical și Uniunea Democraților și Independenților, o colecție disparată de sprijinitori ai președintelui Macron, de la centru stânga la centru dreapta, dar cu o alunecare tot mai pronunțată spre dreapta în ultimii ani, după cum a dovedit legiferarea reformei pensiilor și înăsprirea legislației imigrației, Macron fiind perceput ca un “președinte al bogaților”. Ensemble a ajuns la 20 – 21% în sondaje, de la o majoritate absolută a mandatelor în 2017 și 250 în 2022.

În sfârșit, pe locul patru în sondaje se află Republicanii (LR), cu 7 – 9%, o rămășiță a marelui partid înființat de Charles de Gaulle, care a dat patru președinți ai celei de-a Cincea Republici Franceze.

Incertitudine la turul 2

Până atunci însă mai sunt două tururi de scrutin. În primul vor fi declarați aleși candidații care obțin majoritatea absolută a voturilor exprimate și cel puțin 25% dintre alegătorii de pe liste dintr-o anumită circumscripție.

Dacă niciun candidat nu obține această majoritate, atunci se organizează un al doilea tur de scrutin, duminică 7 iulie, la care au dreptul să participe candidații care au întrunit cel puțin 12,5% din numărul alegătorilor înscriși pe listele electorale din acea circumscripție sau, dacă sunt mai puțin de doi care îndeplinesc această condiție, primii doi clasați în turul 1. În turul doi este declarat învingător candidatul care obține cele mai multe voturi valabil exprimate.

Foarte probabil că în cele mai multe circumscripții va avea loc un duel între candidații RN și NFP, dar aceste proiecții sunt dificil de făcut înaintea turului 1.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE