Cele 32 de state membre ale Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) au decis în unanimitate să pună la dispoziția pieței 400 milioane de barili de petrol din rezervele de urgență, pentru a compensa perturbările de pe piața petrolului provocate de războiul din Orientul Mijlociu.
Decizia de intervenție colectivă a fost luată după o reuniune extraordinară a guvernelor statelor membre, convocată de directorul executiv al IEA pentru a evalua situația pieței în contextul conflictului și opțiunile pentru a face față întreruperilor de aprovizionare.
Directorul executiv al IEA, Fatih Birol, a declarat: „Provocările cu care se confruntă piața petrolului sunt fără precedent ca amploare, de aceea mă bucur foarte mult că țările membre ale IEA au răspuns printr-o acțiune colectivă de urgență de o dimensiune fără precedent. Piețele petrolului sunt globale, astfel că și răspunsul la perturbări majore trebuie să fie global. Securitatea energetică este mandatul fondator al IEA și mă bucur că statele membre demonstrează o solidaritate puternică, acționând decisiv împreună.”
Injectarea unui volum atât de mare de petrol pe piață ar trebui să tempereze creșterea prețurilor, deoarece crește oferta disponibilă. Totuși, faptul că prețul țițeiului rămâne ridicat circa 100 de dolari pe baril arată că problema este mai complexă decât un simplu deficit temporar de petrol.
În primul rând, piața este influențată puternic de tensiunile geopolitice și incertitudinile globale. Investitorii și traderii reacționează nu doar la oferta actuală, ci și la riscurile viitoare – eventuale sancțiuni, conflicte sau perturbări ale transportului de energie. În astfel de condiții, chiar și eliberarea unor cantități mari din rezervele strategice poate avea doar un efect limitat.
În al doilea rând, trebuie luat în calcul și rolul cartelului OPEC+, care controlează o parte semnificativă din producția globală de petrol. Dacă statele producătoare mențin o producție limitată pentru a susține prețurile, orice încercare de echilibrare a pieței prin rezerve strategice devine doar o măsură temporară, nu o soluție structurală.
Pentru economiile dependente de importuri energetice, inclusiv pentru state din Europa de Est, această situație înseamnă presiuni continue asupra prețurilor la combustibil, transport și, indirect, asupra inflației. Chiar dacă intervenția Agenției Internaționale pentru Energie poate calma temporar piața, adevărata stabilizare a prețurilor va depinde de evoluția contextului geopolitic și de echilibrul dintre producția globală și cererea de energie.
Eliberarea rezervelor strategice este mai degrabă un instrument de gestionare a crizei pe termen scurt, nu o soluție definitivă. Dacă tensiunile globale persistă, este foarte posibil ca volatilitatea pe piața petrolului să rămână ridicată și în perioada următoare.
Statele membre ale IEA dețin peste 1,2 miliarde de barili în rezerve strategice, la care se adaugă aproximativ 600 milioane de barili de stocuri industriale păstrate în baza obligațiilor impuse de guverne.
Eliberarea coordonată a rezervelor este a șasea acțiune de acest tip din istoria agenției, înființată în 1974. Acțiuni similare au avut loc în 1991, 2005, 2011 și de două ori în 2022.
Conflictul din Orientul Mijlociu, început la 28 februarie 2026, a afectat fluxurile de petrol prin strâmtoarea Ormuz. În prezent, exporturile de țiței și produse rafinate sunt la mai puțin de 10% din nivelul anterior conflictului, iar operatorii din regiune sunt nevoiți să oprească sau să reducă o parte semnificativă a producției.


