Președintele Parlamentului și liderul PAS Igor Grosu, spune că nu toți deputații trebuie să fie juriști sau să știe să scrie legi pentru a avea un rol important în Legislativ. Oficialul a răspuns, astfel, la criticile privind candidaturile anunțate de PAS, din rândul personalităților din cultură și sport. Potrivit lui Grosu, experiența acestor oameni în domeniile lor poate aduce plus valoare în activitatea parlamentară.
„Avem o preconcepție în societate, că toți care ajung în Parlament trebuie să știe a scrie legi. Iată asta este o abordare greșită. Vă spun: legile și proiectele trebuie să fie emanația executivului, pentru că acolo este memoria instituțională, acolo este birocrația în sensul bun al cuvântului. Acolo este nevoie de implicarea birocrației, a experților”, a explicat Grosu la Jurnal TV, notează newsmaker.md
Potrivit liderului PAS, rolul deputaților este de a reprezenta comunități și domenii specifice – sportul, arta, medicina sau educația – și de a contribui la îmbunătățirea politicilor cu expertiza pe care o dețin.
„Anastasia, evident că vorbim de domeniul sportului. Noi am avut și vom avea inițiative dedicate sportului, promovării sportului dezvoltării infrastructurii sportive. Dl. Botgros – trebuie să vedem cum facem ca această activitate artistică să fie una generatoare de venit, cum promovăm talentele, cum le motivăm. Asta trebuie să facă deputații în Parlament, nu să stea zi și noapte să scrie legi. Noi nu substituim executivul. Sunt oameni care au în jurul lor o comunitate pe care trebuie să o reprezinte, oameni cu pondere în mediul sportiv, artistic, academic, etc. Aceasta este abordarea – să reprezinte așteptarea acestei comunități mari și să ajute la promovarea politicilor”, a mai declarat Igor Grosu.
Cu o reacție la afirmațiile lui Igor Grosu a venit fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase. Acesta îi sugerează liderului PAS că nu este suficient ca deputații să știe a scrie legi, dar este important ca ei să le citească sau mai grav să înțeleagă ce votează. Tănase mai spune că procesul legislativ din actualul Parlament a fost afectat garv pentru că, în actuala legislatură, cele mai buclucașe inițiative au venit direct din Parlament și nu de la Guvern.
„În sfârșit, cineva a avut curajul să spună adevărul gol-goluț! „Nu toți deputații trebuie să știe să scrie legi” – perfect adevărat! Eu aș merge chiar mai departe: dar de ce ar trebui să le și citească? Sau, mai grav, să înțeleagă ce votează?! Haideți să fim serioși – într-o eră a rețelelor sociale, un influencer carismatic cu mii de followeri e mult mai util în procesul legislativ decât un jurist pisălog care tot freacă menta cu articole de lege și alineate din Constituție.
Și acum, partea cu adevărat delicioasă: „Legile ar trebui să fie emanația executivului”. Corect! TREBUIE!
Doar că... nu sunt. Viața bate filmul.
Dacă aruncăm un ochi prin Monitorul Oficial, vedem limpede că, în actuala legislatură, cele mai buclucașe inițiative vin direct din Parlament și nu de la Guvern. Codul Electoral, Codul Penal, Codul Civil, Codul de procedură civilă, Legea privind Institutul Național al Justiției, Legea amnistiei sau Legea cu privire la Procuratură etc. – toate au fost tunate, modificate și retușate cu zeci de amendamente propuse chiar de deputați. Probabil în momentele lor de profundă inspirație... între o conferință de presă și un live pe Facebook.
Inclusiv buclucașa modificare a Legii avocaturii nu vine de la Guvern, ci direct de la un deputat cu impulsuri „reformatoare”. Așadar, dacă tot nu renunțăm (încă) la ideea că Parlamentul ar trebui să fie o instituție serioasă, poate că n-ar strica să păstrăm pretenția minimă ca aleșii neamului să știe să citească. Nu să scrie legi – Doamne ferește! – ci măcar să poată citi, ca să știe când să ridice mâna așa „cum cere partidul iubit”(....) a concluzionat Tănase
Partidul Acțiune și Solidaritate a prezentat, în ultimele săptămâni, mai multe personalități publice care vor candida pe lista sa la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Printre aceștia: dirijorul Nicolae Botgros, jurnalistul și scriitorul Constantin Cheianu, fondatoarea organizației „Prietena Mea”, Ludmila Adamciuc, luptătoarea Anastasia Nichita, fotbalistul Maxim Potîrniche și rectori de universități.
Alegerile parlamentare vor avea loc pe data de 28 septembrie 2025.
Conform calendarului aprobat de CEC, perioada electorală a început pe 14 iulie, iar campania electorală propriu-zisă va demara pe 29 august.
Candidații la funcția de deputat își vor putea depune actele pentru înregistrare în perioada 20 iulie – 19 august. Tot din 20 iulie începe și colectarea semnăturilor de susținere pentru candidații independenți.
Între timp, blocurile electorale își pot depune documentele la sediul CEC până pe 13 august.


