Membrii Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) au dezavuat spusele ministrului Justiției, Sergiu Litvinenco, în legătură cu anularea  concursului la funcția de procuror-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. Reacția CSP vine în contextul declarațiilor ministrului Justiției, Sergiu Litvinenco, unul dintre membrii de drept ai CSP, potrivit căruia, concursul pentru ocuparea funcției de șef al PCCOCS ar trebui „anulat sau suspendat”, având în vedere „situația creată, care implică lipsa de credibilitate și riscul iminent de viciere”.

 Membrii CSP spun că declarațiile ministrului Litvinenco sunt lipsite de suport factologic și conținut juridic și pun într-o lumină negativă activitatea CSP. Potrivit lor, sistarea concursului pentru șefia la PCCCOCS „ urmează a fi decisă potrivit legii, dar nu pe rețelele de socializare”.

Totodată, membrii CSP spun că prin sintagme declarative, în societate se crează percepția că acest comcurs la șefia PCCCOS ar fi fost viciat.

Ei consideră că o discuție din spațiul public nu poate constitui temei de contramandare a unor proceduri aflate în desfășurare, fapt pe care îl însușesc studenții chiar în primul an al facultății de drept. Membrii CSP  regretă o asemenea conduită a ministrului lipsită de onestitate, centrată pe orgolii personale și menită se excludă orice poziții alternative.    

 „ În acest context, declară membrii CSP, se impun câteva clarificări:

-    Demararea concursului nu este o expresie de voință/discreție a unor membri, dar rezultă din competențele stabilite de lege .

-    Ministrul justiției a desemnat un reprezentant în componența Comisiei speciale de preselecție (avocatul Tudor Osoianu), participând activ la această etapă a concursului.

-    Ministrul justiției a participat la ședința CSP din 16 ianuarie 2023, în care a fost constituită Comisia specială de preselecție (ședință la care, de altfel, a fost agreată și data ședinței din 25.01.2023, dar nu a fost posibilă convocarea acesteia).

     Respectiv, nu este clar la care ,,situație creată” se referă în postarea sa domnul Sergiu Litvinenco și din care circumstanțe a dedus ,,lipsa de credibilitate”, or este unanim știut că se impun investigații corespunzătoare, iar numai discuțiile din spațiul public nu pot constitui temei de contramandare a unor proceduri aflate în desfășurare, fapt pe care îl însușesc studenții chiar în primul an al facultății de drept.

     Mai mult de atât, această procedură de concurs a fost demarată de un for colegial, prin majoritate de voturi, de aceea orice hotărâre (de prelungire sau de suspendare/sistare) aparține plenului CSP sau, după caz, instanței de judecată, dar nu unor membri individuali.

     În partea ce ține de mandatul actualei componențe CSP, reiterăm poziția pe care am expus-o anterior și menționăm că imaginea instituției a fost intens criticată, menționându-se în spațiul public, de către mulți demnitari, că sunt necesare restructurări pentru a asigura că membrii aleși/desemnați își exercită atribuțiile cu neîndoielnică imparțialitate.

     Totuși, subliniem că în actuala componență activă a CSP (11 membri), ponderea decizională o dețin membrii non-procurori, care sunt în număr de 6 membri. Mai mult de atât, din actuala componență a CSP doar 4 membri-procurori își exercită mandatul din anul 2018, pe când ceilalți 7 membri nu pot fi asociați componenței inițiale, mai ales că 6 membri au intervenit începând cu octombrie 2021, circumstanță care exclude criticile legate de lipsa credibilității hotărârilor adoptate de acest for de autoadministrare, insinuată în postare.

     Mai mult de atât, în partea ce ține de obiecțiile că mandatul CSP nu ar fi ,,plenipotențiar”, atenționăm asupra efectelor juridice și impactului instituțional pe care îl comportă asemenea abordare, deoarece ar putea afecta natura juridică a hotărârilor adoptate în perioada anterioară.

În opinia noastră ar fi binevenită și o reacție din partea profesioniștilor în domeniul dreptului, care să se pronunțe asupra concurenței între acuratețea discursului public al demnitarilor de stat și integritatea procedurală a activităților desfășurate în instituțiile publice.

     Vom remarca și faptul că termenul mandatului actualei componențe a CSP a fost extins prin Legea nr. 26 din 10.03.2022  privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, proiectul căruia a fost elaborat de Ministerul Justiției.

     Din postarea de referință ar rezulta că Ministrul Justiției, care este unul dintre membrii de drept ai CSP, s-a ante-pronunțat referitor la soluția ce ar urma să fie adoptată în această speță (menționând că ,,trebuie identificate soluțiile juridice pentru anularea sau suspendarea”), ceea ce ar putea afecta imparțialitatea acestuia la soluționarea chestiunii în cauză în plenul CSP.    

     Prin poziția exprimată de către Ministrul justiției a fost indusă ideea eronată despre o pretinsă ilegalitate a acestui concurs, ceea ce denotă lipsa de respect față de candidații înscriși, față de membrii Comisiei speciale de preselecție, față de societate și ar putea crea suspiciunea existenței/eșuării unor aranjamente menite să favorizeze anumiți candidați.

     Este regretabilă o asemenea conduită lipsită de onestitate, centrată pe orgolii personale și menită se excludă orice poziții alternative, dat fiind faptul că prin procedee de acest gen se desconsideră regulile jocului democratic”, mai spun membrii CSP

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE