CUB, despre legea bugetului național pentru anul 2023: ,,Ascunde niște riscuri mari” sau ,,În UE, nu cu fruntea plecată, ci cu capul sus”

Bugetul național pentru anul 2023 are mai multe lacune, inclusiv în ceea ce privește un sistem inechitabil de salarizare sau creșterea economică. Partidul Coaliție și Bunăstare a venit cu mai multe explicații despre scheletele din ,,dulapul” politicii bugetar-fiscale pentru anul viitor.

Președintele Partidului Coaliție și Bunăstare, Igor Munteanu, susține că transparența procesului bugetar este un element cheie, întrucât toată lumea are de pierdut dacă societatea, experții sau agenții economici nu își pot exprima opiniile despre efectele prevederilor care se regăsesc în proiectul politicii bugetare, fiscale și vamale pentru anul viitor.

,,Legea bugetului este principalul document al țării. În acest an, documentul a apărut în condiții de netransparență. Proiectul bugetului a apărut cu doar 2 ore înainte de a fi aprobat în Guvern, presupun că mulți miniștri nici nu au reușit să frunzărească acest document, iar la doar două zile a fost votat de Parlament. Aceste lucruri ascund niște riscuri mari pentru procesul bugetar și stabilitatea financiară a țării. Fără îndoială, fiecare element din acest document va avea impact asupra cetățenilor noștri. Avem sute sau mii de companii care își închid afacerile, fie le transferă în România și concediază oamenii. Noi înțelegem condițiile în care a fost elaborat acest document și problemele care există, însă nu trebuia să fie această inechitate”, menționează Igor Munteanu.

Igor Munteanu admite că graba cu care a fost prezentat și aprobat documentul de politici bugetare pentru anul viitor ar fi fost generată de faptul că, Guvernul s-ar fi aflat într-o criză de timp față de instituțiile financiare externe. Cu toate acestea, el spune că va fi grav dacă proiectul bugetului pentru anul 2023 va fi votat în lectură finală cu lacunele existente în el la ora actuală.

Expertul în finanțe și bănci, membru CUB, Sveatoslav Mihalache a punctat câteva dintre consideră a fi „greșelile făcute de actualul guvern la adoptarea bugetului pentru 2023”.

„Creșterile salariale sunt necesare, dar modul în care acestea sunt realizate trezește mari bănuieli. Astfel, guvernul sporește salariile cu 30 la sută și mai mult la anumite categorii deja bine plătite, cum ar fi deputații, judecătorii, procurorii și alți funcționari, dar îi elimină pe învățătorii și pe medici, care vor avea majorări de salarii din contul reducerii altor cheltuieli de întreținere și de funcționare a instituțiilor. Decizia de a majora salariul minim pe economie până la 4000 de lei este binevenită, dar această decizie trebuia să fie luată în tandem cu autoritățile publice locale. Autoritățile publice locale vor fi nevoite să se descurce singure, fără să fie finanțate de la bugetul de stat. Cu cât mai mică este localitatea, cu atât mai mare va fi presiunea financiară asupra localității și asupra cetățenilor care trăiesc în această localitate.”, a declarat Sveatoslav Mihalache.

Potrivit lui, decizia de a majora accizele la produsele de tutungerie și alcool, cu un ritm mai ridicat decât a fost agreat cu UE, din dorința de a colecta mai multe impozite pentru anul 2023, aduce cu sine riscuri cum ar fi: dezvoltarea economiei tenebre, contrabanda cu țigări și alcool din regiunea transnistreană. Sveatoslav Mihalache a precizat că și decizia de a majora impozitelor pe dobânzile bancare nu e în interesul cetățeanului.

Ludmila Armaşu, prorector la Universitatea Pedagogică de Stat ,,Ion Creangă” declară că proiectul politicii bugetare și fiscale pentru anul 2023 demonstrează o dată în plus că învățământul nu este o prioritate pentru autorități. Ea menționează că profesorii și lectorii din cadrul universităților ar trebui să aibă salarii decente, întrucât sunt cei care stau de veghea elementului de bază într-un stat - educația.

,,Din păcate, proiectul Legii bugetului pentru anul viitor nu ne demonstrează, în fapte, că educația este un domeniu prioritar pentru autorități. Paradoxal este că așteptările cele mai mare sunt de la profesori, sunt cei care sunt somați să se implice în toate schimbările, dar atitudinea față de ei este una regretabilă. Avem un deficit de peste 2000 de cadre didactice, autoritățile stau bine la declarații, dar nu găsesc bani pentru salarii decente. Ne miră faptul că autoritățile nu găsesc bani pentru salarul 13, pentru majorarea salariului lectorilor măcar cu acești 1300 de lei, ca în cazul altor bugetari, dar găsesc bani pentru dezvoltarea unui sistem electronic de admitere în universități”, menționează Armașu.

Prorectorul Universității Pedagogice de Stat ,,Ion Creangă” le sugerează autorităților să țină cont de bunele practici și experiențe internaționale care și-au demonstrat viabilitatea prin bunăstarea generat: ,,Suntem parte din sistem, ne asumăm ce facem și ne pace. Asta face din noi o castă demnă de a intra în Uniunea Europeană! În UE, nu cu fruntea plecată, ci cu capul sus”.

politik

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

Moldova intră în linie dreaptă spre UE – Bruxelles-ul pregătește...

Stamate – Vettingul trebuie extins și la judecătorii constituționali după...

Coletele de pe platformele online taxate din 1 octombrie –...

Chișinăul și Bălțiul ar putea intra în proces de amalgamare...

Comisie parlamentară de anchetă la solicitarea opoziției – Deputatul Usatîi:...

Taxiurile intră sub supraveghere mai strictă – Platformele riscă suspendarea...