Trei deputaţi din Alianţa pentru Integrare Europeană au cerut în luna aprilie aprilie Curţii Constituţionale să spună dacă Parlamentul poate stabili un mecanism de alegere a şefului statului printr-o lege organică, cei trei deputaţi ai coaliţiei guvernamentale urmărind ca preşedintele R. Moldova să poată fi ales fără participarea opoziţiei comuniste.
 
Ulterior, situaţia politică din Republica Moldova s-a schimbat atât mult, încât Partidul Liberal Democrat din RM, în frunte cu Prim-ministrul Vlad Filat şi preşedintele fracţiunii parlamentare Valeriu Streleț, a respins ideea de alegere a preşedintelui prin lege organică, insistând asupra alegerii preşedintelui, în conformitate cu standardele prevăzute de Constituţie.
 
De aceeași părere sunt și experții Comisiei de la Veneţia, care s-au pronunțat asupra acestei probleme încă în 2010.
 
La rândul său, Liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, scrie sursa citată, a revenit la ideea nu doar de a schimba Legea fundamentală, ci de a vota o nouă Constituţie.
 
În context, opoziţia s-a expus categoric împotriva modificării normelor constituţionale de alegere a preşedintelui. PCRM a declarat că schimbarea "Constituţiei poate însemna calea spre uzurparea puterii de stat, ceea ce pe viitor, ar putea avea consecinţe imprevizibile pentru viaţa politică din țară."
 
Potrivit Constituţiei R.Moldova, preşedintele este ales de Parlament prin vot secret. Pentru candidatul la funcţia de preşedinte ar trebui să voteze 61 din cei 101 deputaţi. În cazul în care preşedintele nu este ales, şeful interimar al statului emite un decret de dizolvare a Parlamentului pe numește data alegerilor parlamentare anticipate.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE