Republica Moldova este o prioritate pentru România, dar această prioritate este gestionată cu un aparat birocratic necoordonat şi fragmentat, se arată în studiul "Cum am folosit fereastra de oportunitate: bilantul unui an de relansare a relaţiilor România - Republica Moldova", realizat de Centrul Român de Politici Europene (CRPE).
Ministerul Afacerilor Externe (MAE), care are un rol central în această privinţă, nu are forţa de coordonare necesară. Biroul Înaltului Reprezentant pentru Republica Moldova are un singur angajat şi are doar un rol decorativ. În acest context, autorii recomandă crearea unui birou puternic, atât la nivel politic, cât şi la nivel instituţional, care să coordoneze politica şi politicile României faţă de Republica Moldova.
"Ar putea fi plasat fie la Preşedintie, fie la Secretariatul General al Guvernului, prin întărirea instituţiei actuale a Înaltului Reprezentant pentru Republica Moldova. Noul birou ar trebui să aiba autoritate de coordonare asupra ministerelor de linie şi să fie creat prin consens între partide, continuând la nivel de politici consensul existent în Parlament faţă de politica pentru Republica Moldova", se arată în studiu.
Printre recomandările făcute de CRPE se numără şi plierea României pe agenda europeană a R. Moldova, crearea TVR Moldova, iar în ce priveşte Transnistria, România nu are şi nu trebuie să-şi caute o miză proprie acolo.