“Chiar la prima întâlnire pe care am avut-o la un ceai, a sunat o idee că nu este cu grabă, că acest proces al negocierilor nu se va încheia până la finele anului 2010, că nu este nimic straşnic fiindcă contează calitatea. Noi considerăm că timpul ne impune să atragem atenţia şi la viteza acestor negocieri cât şi la calitatea acestora”, a declarat Lupu.
Potrivit lui, graţie acelor colegi din fosta alianţă, continuă să se facă presiuni asupra PD în procesul de consultări prin intermediul presei, ONG, a unor lideri de opinie şi analişti politici, precum şi a unor pseudoluptători pentru dreptate - Mocanu.
Lupu spune că în acest proces s-au implicat şi factori din exterior. “Printre formele de intimidare se numără şi încercarea de a protesta în faţa sediului partidului, dar şi mitingul organizat ieri în Scuarul Teatrului de Operă şi Balet”, ai spune Lupu.
Totodată, liderul PD afirmă că se utilizează metode agresive de ameninţări pentru membrii şi liderii PD din teritoriu. Oamenii din teritoriu sunt ameninţaţi chiar şi cu incendierea caselor. Un membru PD de la Sângerei a fost agresat fizic de către unii reprezentanţi de la PLDM.
“Acest gen de acţiuni sunt caracteristice pentru un regim feudal. Formarea de coaliţii se efectuează nu sub presiuni şi ameninţări, ci la masa de tratative. Nici un fel de ameninţări nu sunt în stare să schimbe poziţia PD. Sunt şi mai convins cât de importante sunt principiile cu care am venit la negocierile atât cu cei de stânga cât şi cei de dreapta. Vom insista asupra instaurarea unei stabilităţi viabile”, a declarat Marian Lupu.
Mai mult, Lupu se arată nemulţumit că se vehiculează ideea că o ventuală coaliţie cu PCRM ar însemna stagnarea integrării europene. “PD nu va susţine un stil autoritar de conducere. Optăm pe responsabilitate egală, comună, în care deciziile vor fi luate”, a explicat liderul PD.
În acest sens, PD propune un set de propuneri care ar trebui acceptate de către partidele care vor să facă alianţă cu acest partid. Printre acestea se numără schimbarea procedurii alegerii şefului statului prin reducerea numărului de voturi de la 61 la 51, necesare pentru alegerea preşedintelui, precum şi partajarea egală a responsabilităţilor în Guvern.