În februarie 2019, Comisia Europeană a prezentat Parlamentului European și Consiliului European un Raport privind Schemele de cetățenie și reședință în Uniunea Europeană, care scoate în evidență mai multe aspecte problematice legate de securitate, spălare de bani, evaziune fiscală, transparența și informarea.
Referitor la Republica Moldova, raportul Comisiei Europene indică asupra faptului că cetățenii Republicii Moldova au obținut dreptul de ședere pe durată scurtă în UE, beneficiind de regimul liberalizat de vize din 2014, iar autoritățile au pus în aplicare din 2018 o schemă de dobândire a cetățeniei prin investiții. Unele țări terțe (din afara UE) sau companiile contractate în implementarea programelor de cetățenie prin investiții au promovat schemele argumentând avantajul de liberă circulație și acces în UE. Astfel, apar căi de ocolire a procedurilor legale din Acordul Schengen.
Experții subliniază că Programul de cetățenie prin investiții promovat în Republica Moldova este, în mare parte, similar cu modelul maltez, care a fost subiect al unor critici dure din partea politicienilor europeni de rang înalt. Preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani/3/ , în anul 2017, spunea:
În raport se mai spune că deși scopul real al unui astfel de program „Golden Visa”, sau al cetățeniei prin investiții, era obţinerea rentelor din spălări de bani la nivel internaţional, proiectul a fost ambalat frumos pentru cetăţenii Republicii Moldova ca o iniţiativă de susţinere a mediului antreprenorial, iar pentru cetăţenii străini – drept o oportunitate de a beneficia de regimul liberalizat de vize şi posibilitatea de a călători fără vize în peste 120 ţări.
Totodată, în loc ca organele de drept şi de securitate ale statului să verifice candidaţii la cetăţenie, aceste funcţii au fost delegate unor firme private, inclusiv unei recent înregistrate în Dubai (MIC – Moldovan Investment Company/5/). Mai mult, prin secretizarea identităţii candidaţilor şi beneficiarilor de „Golden Visa”, autorii programului intenţionau să împiedice încercările jurnaliştilor de investigaţie şi societăţii civile de a verifica legalitatea surselor de bunăstare a aplicanţilor.
Societatea civilă a venit cu numeroase expertize şi declaraţii publice privind caracterul nociv al acestui program de cetățenie prin investiții. Centrul Naţional Anticorupţie, autoritate menită să expertizeze proiectele de legi, a catalogat documentul ca unul „în detrimentul interesului public şi cu riscuri majore pentru siguranţa şi securitatea cetăţenilor şi a statului Republica Moldova”.
Menționăm că, Transparency-International Moldova susține că ulterior s-a dovedit că printre primii aplicanţi la cetăţenie prin acest program au fost rude şi apropiaţi ale principalilor figuranţi într-o serie de dosare ce ţin de fraude bancare, concesionări frauduloase de active ale statului, persoane cu interdicţii de călătorie.
Urmare a alegerilor parlamentare din februarie 2019, noua guvernare s-a angajat să anuleze Legea cetăţeniei prin investiţii. Iniţial, până la clarificarea urmărilor unor eventuale litigii, legea a fost suspendată pentru o perioadă de 4 luni. Cele 34 de solicitări de cetăţenie deja depuse vor fi examinate, noi solicitări nu vor fi acceptate. Preşedintele Republicii Moldova a oferit deja 6 cetăţenii de Moldova prin investiţii. Suma încasată în bugetul de stat (Fondul de investiţii publice pentru dezvoltarea durabilă) este de 545 mii euro.
Astfel, potrivit experților, măsurile care pot fi aplicate pentru a diminua și elimina riscurile se referă la anularea definitivă a programului, investigarea modului în care a fost derulat acesta, precum și convertirea programului ”cetăţenie prin investiţie” într-un program de ”reşedinţă prin investiţie”, cu accent pe atragerea investițiilor străine directe şi stimularea iniţiativelor antreprenoriale.


