La ultimele alegeri locale generale din 2015, numărul persoanelor înscrise în listele electorale suplimentare a scăzut până sub 2% în majoritatea absolută a localităților, după punerea în aplicare a Registrului de Stat al Alegătorilor de Comisia Electorală Centrală (CEC). Aceasta este principala concluzie a unei analize comparative a listelor electorale pentru alegerile locale generale din 2011 și din 2015, prezentate în contextul pregătirilor pentru viitoarele alegeri prezidențiale din acest an, comunică Politik.md. Potrivit președintelui CEC, în prezent factorul uman a fost redus la minim în procesul de elaborare a listelor electorale. „În continuarea efortului de a îmbunătăți listele, o nouă ambiție pentru noi este implementarea Registrului Adreselor, care va ajuta la distribuirea corectă în secţii de votare a cetățenilor din toate localitățile din Republica Moldova”, susţine Iurie Ciocan.
Astfel, potrivit studiului, în 91% din localități numărul persoanelor incluse în listele electorale suplimentare a fost sub 2% . De asemenea, omiterea și dublarea datelor, care se produceau frecvent în trecut, au fost eliminate total.
După implementarea Registrului de Stat al Alegătorilor, în unele localități numărul alegătorilor înscriși pe listele suplimentare s-a redus de 10 ori față de 2011. La această oră, toți alegătorii, care nu au restricții de vot, sunt înscriși automat în listele electorale la secțiile de votare unde își au înregistrat domiciliul sau reședința. Analiza arată că dacă în 2011 erau 56 de localități unde peste 4 procente de alegători au votat pe lista suplimentară, atunci în 2015, la alegerile locale generale, numărul acestora s-a redus până la 20 de localități. Una din problemele nesoluționate în cele 20 de localități este distribuirea alegătorilor într-o secție anumită de votare în baza vizei de domiciliu.
”Dezvoltarea Sistemului Informatizat de Stat Alegeri este un efort continuu, pentru care CEC și PNUD Moldova vor continua să pledeze pentru a spori și mai mult transparența și incluziunea procesului electoral din Republica Moldova. De asemenea, este important de înțeles că pentru calitatea înregistrării alegătorilor și calitatea listelor electorale de bază compilate este insuficientă doar proiectarea și dezvoltarea continuă a sistemului SIASA, fiind nevoie de calitatea și coordonarea datelor colectate în afara SIASA și a responsabilității din partea CEC”, a menționat Narine Sahakyan, reprezentantă permanentă adjunctă a PNUD în Republica Moldova.
Analiza a fost elaborată cu suportul PNUD Moldova, în cadrul proiectului „Îmbunătățirea democrației în Moldova prin suport parlamentar și electoral”, finanțat de Guvernele Suediei și al Norvegiei.
Postări asemănatoare
Reforma salarizării va costa circa 6 miliarde de lei –...
CNPF a prezintat în Parlament raportul pentru 2025 – Creștere...
CALM cere revizuirea reformei APL: „Nu poate fi un exercițiu...
Curtea Constituțională va analiza competențele Adunării Populare a Găgăuziei în...
Ion Ceban anunță inițiativă de referendum privind reforma APL –...
Ministerul Finanțelor renunță la reforma impozitării salariilor pentru anul 2027
Caută
Urmărește-ne
Arhivă
Reforma salarizării va costa circa 6 miliarde de lei –...
iunie 27, 2026
Ministrul Gavriliță – Noua lege a salarizării va fi aplicată...
iunie 27, 2026
CNPF a prezintat în Parlament raportul pentru 2025 – Creștere...
iunie 26, 2026
CALM cere revizuirea reformei APL: „Nu poate fi un exercițiu...
iunie 26, 2026
Formarea guvernului la București din nou incertă – Nicușor Dan:...
iunie 26, 2026
Curtea Constituțională va analiza competențele Adunării Populare a Găgăuziei în...
iunie 26, 2026
