Programul „Prima Casă”, promovat ca o soluție pentru ca moldovenii să-și poată cumpăra propria locuință, ridică semne de întrebare în privința riscurilor financiare pe care și le-au asumat unele familii. Adrian Lupușor, directorul Centrului Analitic Independent Expert-Grup, atrage atenția că o parte dintre beneficiari ar fi contractat credite fără venituri suficiente pentru a susține povara ratelor, iar creșterea dobânzilor și a inflației le poate agrava situația financiară.
Avertismentul vine în contextul în care ponderea creditelor neperformante în portofoliile bancare a ajuns la 5,5%. Deși nivelul nu reprezintă, în prezent, un risc major pentru stabilitatea financiară, tendința de creștere din ultimele luni este un semnal care nu poate fi ignorat, mai ales că o parte din evoluție este legată de sectorul imobiliar.
Lupușor consideră că programul „Prima Casă” a avut mai degrabă o componentă socială decât una economică și că, pe alocuri, a fost marcat de interese electorale. În opinia sa, programele în care statul oferă garanții pentru credite pot deveni instrumente populare din punct de vedere politic, însă consecințele se văd atunci când economia încetinește, inflația crește, iar costurile împrumuturilor devin mai greu de suportat.
Credite asumate peste posibilitățile unor familii
„Aici vorbim de anumite riscuri sau consecințe ale programului Prima Casă, despre care am vorbit anterior, că a fost un program mai mult social decât economic și cu tentă, pe alocuri, electorală”, a declarat Adrian Lupușor.
Potrivit expertului, unii beneficiari s-au angajat la împrumuturi fără să dispună de venituri suficiente pentru a susține pe termen lung o asemenea povară financiară. Situația devine și mai complicată într-un mediu economic volatil, în care dobânzile variabile pot crește, iar ratele lunare pot ajunge să ocupe o parte tot mai mare din bugetul familiei.
„Mulți s-au avântat în acest program, în aceste credite, având venituri insuficiente pentru a menține o asemenea povară financiară într-un context macroeconomic volatil, pentru că dobânzile sunt flexibile și, odată cu creșterea inflației, cresc și dobânzile”, a explicat directorul Expert-Grup.
Astfel, un program conceput pentru a facilita accesul la locuințe poate deveni o sursă de presiune financiară pentru gospodăriile care nu au suficiente rezerve pentru a face față majorării costurilor de creditare. Cele mai vulnerabile sunt familiile cu venituri mici, pentru care orice creștere a ratei lunare poate însemna reducerea cheltuielilor pentru alte necesități.
Creditele neperformante cresc, deși băncile rămân stabile
Adrian Lupușor subliniază că sistemul bancar din Republica Moldova rămâne stabil și bine capitalizat, iar ponderea de 5,5% a creditelor neperformante nu indică, în sine, un pericol imediat pentru stabilitatea financiară.
Totuși, creșterea acestui indicator timp de mai multe luni consecutiv reprezintă un motiv de îngrijorare. În special, evoluția din sectorul imobiliar arată că dificultățile de rambursare a creditelor pot deveni o problemă pentru anumite categorii de debitori.
Creșterea creditelor neperformante nu demonstrează, de una singură, că programul „Prima Casă” este cauza principală a fenomenului. Pentru a stabili amploarea efectului programului ar fi necesare date privind restanțele beneficiarilor și ponderea acestora în totalul împrumuturilor problematice. Expertul atrage însă atenția asupra riscurilor pe care le pot genera schemele de sprijin bazate pe garanții de stat, în special atunci când beneficiarii au venituri modeste și sunt expuși fluctuațiilor economice.
Lupușor cere ca greșelile programelor anterioare să nu fie repetate
Directorul Expert-Grup avertizează că autoritățile ar trebui să țină cont de lecțiile programului „Prima Casă” atunci când concep viitoare mecanisme de sprijin. În opinia sa, programele cu garanții de stat pot părea atractive și pot avea efecte sociale imediate, dar riscurile sunt transferate, în anumite condiții, către gospodăriile care trebuie să achite creditele pe termen lung.
„Asemenea programe, unde statul vine cu garanții, tind să fie mai populiste, dar atunci când situația economică se înrăutățește, mai ales când crește inflația, realitatea lovește dur gospodăriile casnice cu venituri mai mici”, a declarat Adrian Lupușor.
Mesajul expertului este că succesul unui program de locuințe nu ar trebui măsurat doar prin numărul creditelor acordate sau al familiilor care au reușit să cumpere o casă. La fel de important este dacă beneficiarii își pot achita ratele în condiții economice dificile, fără să ajungă în incapacitate de plată.
În condițiile în care dobânzile și inflația pot pune presiune pe bugetele familiilor, autoritățile trebuie să evalueze atent riscurile înainte de a lansa noi scheme de sprijin. Altfel, o măsură prezentată drept ajutor social riscă să ofere acces la locuințe pe termen scurt, dar să lase unele gospodării vulnerabile în fața unei poveri financiare greu de suportat.


