Diaconu calmează spiritele după scurgerea celor 750.000 de IDNP-uri: „Financiar, suntem destul de safe”

Șeful Centrului de Management al Crizelor, Sergiu Diaconu, susține că scurgerea datelor asociate cu aproximativ 750.000 de numere de identificare personală (IDNP) nu permite, în mod direct, accesarea cardurilor bancare sau transferul proprietăților de la un cetățean la altul. Totuși, oficialul avertizează că informațiile ajunse în mâini străine pot fi folosite pentru tentative de fraudă, prin apeluri telefonice și mesaje care îi pot determina pe oameni să divulge date bancare sensibile.

În contextul incidentului cibernetic, Diaconu a încercat să facă distincția între datele de identificare care ar fi fost sustrase în număr mare și alte informații personale asociate unor servicii publice. Potrivit acestuia, nu toate cele aproximativ 750.000 de înregistrări implică și scurgerea unor documente precum certificate medicale sau de căsătorie, iar numărul cazurilor în care ar fi fost extrase informații suplimentare este mult mai mic.

„Pe lângă aceste 750 de mii de IDNP-uri sustrase, au fost, desigur, și servicii conectate la ele, de exemplu certificat medical sau certificat de căsătorie sau alte informații, dar nu vorbim despre aceeași cifră. Sunt mult mai mici aceste cifre unde s-a sustras mai mult decât doar IDNP-ul”, a declarat Sergiu Diaconu.

Datele pot deveni instrumente pentru escrocherii

Deși oficialul afirmă că informațiile cunoscute până acum nu permit efectuarea directă a unor operațiuni bancare sau schimbarea proprietarului unui automobil ori apartament, riscul pentru cetățeni nu dispare. Datele personale pot fi folosite pentru ca escrocii să contacteze victimele și să le câștige încrederea, pretinzând că reprezintă instituții publice, bănci sau alte organizații.

Diaconu avertizează că un apelant care cunoaște numele, prenumele și câteva detalii personale ale unei persoane poate părea credibil. În aceste condiții, victima ar putea fi convinsă să ofere informații suplimentare, precum datele cardului bancar, numărul contului sau alte informații confidențiale.

„Dacă cineva te sună și ți se adresează pe nume și prenume și îți mai dă unul sau două detalii pe care ar trebui să le cunoască, clar că ai mai multă încredere și atunci poți divulga date dintre acelea care sunt deja periculoase”, a explicat șeful Centrului de Management al Crizelor.

Astfel, pericolul nu se limitează la informațiile deja extrase, ci și la modul în care acestea ar putea fi folosite pentru a obține date suplimentare de la cetățeni. O persoană care pare să cunoască detalii despre identitatea victimei poate construi o poveste credibilă și poate încerca să o determine să ofere informații care permit fraude financiare.

„Financiar, suntem destul de safe”, afirmă oficialul

Sergiu Diaconu a declarat că, pe baza informațiilor prezentate, datele sustrase nu pot fi folosite direct pentru procesarea cardurilor bancare sau pentru transferul unor bunuri. El a precizat însă că amploarea riscurilor trebuie evaluată în continuare și că situația nu trebuie interpretată drept o garanție de protecție totală.

„Cu aceste date nu poți procesa cardurile bancare, cu aceste date nu poți transcrie mașina de pe un cetățean pe altul sau apartamentul. Financiar, suntem destul de safe”, a afirmat oficialul.

În același timp, Diaconu a subliniat că statul trebuie să remedieze vulnerabilitățile sistemelor informatice, să reseteze anumite sisteme și să prevină repetarea unor asemenea incidente. Cetățenii, la rândul lor, sunt îndemnați să fie vigilenți și să nu ofere date confidențiale persoanelor care îi contactează telefonic sau prin e-mail.

Statul repară sistemele, cetățenii trebuie să evite capcanele

În urma incidentului, autoritățile au anunțat măsuri pentru închiderea vulnerabilităților și securizarea serviciilor digitale. Diaconu susține că, în acest moment, riscul major pentru cetățeni apare atunci când informațiile deja expuse sunt folosite pentru a-i convinge să divulge alte date sensibile.

Totuși, asigurările privind riscurile financiare trebuie privite în contextul informațiilor disponibile despre incident. Faptul că un IDNP nu permite, de unul singur, efectuarea unei tranzacții bancare nu înseamnă că datele personale compromise sunt lipsite de consecințe.

Pentru cetățeni, recomandarea este să trateze cu prudență apelurile și mesajele în care interlocutorii invocă date personale pentru a solicita informații bancare, parole, coduri de confirmare sau acces la conturi. Nicio persoană nu ar trebui să ofere asemenea informații doar pentru că apelantul îi cunoaște identitatea sau anumite detalii din viața personală.

Incidentul readuce în discuție securitatea datelor păstrate de instituțiile statului și capacitatea autorităților de a proteja informațiile cetățenilor. Chiar dacă oficialii susțin că datele extrase nu permit direct efectuarea unor operațiuni financiare, riscul de escrocherii bazate pe folosirea acestor informații rămâne unul care necesită vigilență și măsuri concrete de protecție.

Eduard Maciac

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

Tofan explică acordul militar cu Ucraina – Moldova vrea tehnologii...

Tofan, după scurgerea datelor a 750.000 de moldoveni – Atacurile...

Datele personale a 750.000 de moldoveni, furate din sistemele statului...

PSRM acuză guvernarea PAS că subminează neutralitatea Republicii Moldova prin...

Datele personale ale moldovenilor, în pericol după atacurile cibernetice –...

Moldova și Ucraina își consolidează cooperarea militară – Chișinăul va...