Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană nu va garanta neapărat accesul imediat și necondiționat al cetățenilor moldoveni la piața muncii din toate statele membre. Bruxellesul consideră necesară introducerea unor perioade de tranziție care să permită statelor UE să limiteze temporar angajarea lucrătorilor moldoveni, potrivit poziției oficiale de negociere pentru Clusterul 2 „Piața internă”, datată 12 octombrie 2026 și consultată de BANI.MD.

Documentul arată că subiectul va fi examinat în etapele următoare ale negocierilor, după ce Comisia Europeană va evalua impactul pe care accesul lucrătorilor din Republica Moldova l-ar putea avea asupra piețelor muncii din Uniunea Europeană.

„UE consideră că vor fi necesare măsuri tranzitorii care să permită actualelor state membre să aplice restricții privind accesul lucrătorilor din Republica Moldova la piețele lor de muncă, precum și în ceea ce privește libertatea de a presta servicii care implică deplasarea temporară a lucrătorilor”, se arată în document.

Astfel, chiar dacă Republica Moldova va deveni stat membru al UE, cetățenii săi ar putea fi nevoiți să respecte, pentru o anumită perioadă, condiții suplimentare pentru angajarea în unele țări europene. Deocamdată, Bruxellesul nu precizează cât ar putea dura aceste restricții, ce state le-ar putea aplica sau ce categorii de lucrători ar putea fi vizate.

Totuși, drepturile cetățenilor moldoveni care locuiesc și muncesc deja legal într-un stat membru urmează să fie protejate. Potrivit documentului, aceștia și membrii familiilor lor nu vor putea beneficia de un tratament mai puțin favorabil decât cel prevăzut pentru cetățenii statelor terțe care își exercită drepturile în baza legislației europene.

Moldova trebuie să deschidă propria piață a muncii pentru europeni

În paralel, Republica Moldova va trebui să-și alinieze legislația la normele europene privind libera circulație a lucrătorilor. Uniunea Europeană constată că nivelul actual de conformare este redus, problemele vizând dreptul de intrare și ședere, accesul la angajare și egalitatea de tratament.

Până la aderare, Chișinăul va trebui să asigure cetățenilor UE acces la piața muncii din Republica Moldova în condiții egale cu cele oferite moldovenilor. Aceste drepturi vor viza inclusiv condițiile de muncă, avantajele sociale și fiscale, precum și protecția membrilor de familie.

Bruxellesul cere și consolidarea instituțiilor responsabile de mobilitatea forței de muncă, precum și pregătirea Republicii Moldova pentru integrarea în rețeaua europeană EURES, care facilitează găsirea unui loc de muncă în alte state membre.

Restanțe sunt semnalate și în domeniul coordonării sistemelor de securitate socială și al protejării drepturilor la pensiile ocupaționale pentru persoanele care lucrează în mai multe țări europene.

Chișinăul cere cinci ani pentru menținerea facilităților fiscale

O altă miză a negocierilor privind piața internă este păstrarea schemelor de sprijin pentru companiile din Republica Moldova. Guvernul solicită o perioadă de tranziție de cinci ani după aderare, în care să poată menține actualele scheme de ajutor de stat, inclusiv regimul fiscal preferențial aplicat rezidenților Moldova IT Park.

Solicitarea vizează și regimurile de sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii, precum și facilitățile acordate companiilor din parcurile industriale. Bruxellesul nu a acceptat deocamdată cererea și solicită informații suplimentare înainte de a adopta o poziție.

Autoritățile de la Chișinău argumentează că eliminarea prematură a facilităților ar putea afecta predictibilitatea fiscală, planificarea investițiilor și încrederea investitorilor. În cazul sectorului IT, Guvernul susține că regimul preferențial are un impact limitat asupra concurenței europene, invocând specificul industriei digitale și gradul ridicat de inovare.

În prezent, rezidenții Moldova IT Park beneficiază de un impozit unic de 7% din veniturile din vânzări, care înlocuiește mai multe impozite și contribuții din regimul fiscal general. Menținerea acestui mecanism este considerată importantă de autorități pentru păstrarea atractivității Republicii Moldova în fața companiilor tehnologice și a investitorilor străini.

Guvernul avertizează că renunțarea înainte de termen la regimurile preferențiale ar putea destabiliza sectorul întreprinderilor mici și mijlocii și ar putea afecta dezvoltarea economică regională.

În ceea ce privește parcurile industriale, autoritățile invocă facilitățile legate de utilizarea terenurilor și condițiile de arendă. Potrivit datelor prezentate în documentul de negociere, până în 2024, aceste parcuri găzduiau peste 100 de întreprinderi și atrăseseră investiții de aproximativ 210 milioane de euro.

Chișinăul susține că o perioadă de tranziție ar permite evaluarea facilităților existente, consolidarea mecanismelor de control al ajutoarelor de stat și adaptarea treptată a schemelor naționale la legislația europeană.

Bruxellesul cere explicații înainte de a accepta derogările

Uniunea Europeană insistă însă că piața unică trebuie să funcționeze pe baza unor condiții echitabile de concurență, astfel încât companiile din toate statele membre să nu fie dezavantajate de schemele de sprijin acordate în alte țări.

Din acest motiv, Comisia Europeană solicită detalii privind domeniul de aplicare al facilităților fiscale, beneficiarii acestora și valoarea ajutoarelor acordate. „UE consideră că sunt necesare informații mai detaliate înainte de a putea adopta o poziție asupra acestei solicitări”, se arată în document.

Bruxellesul cere, totodată, continuarea armonizării legislației în domeniul concurenței și al ajutoarelor de stat, precum și consolidarea capacității Consiliului Concurenței. Instituția trebuie să dispună de suficiente resurse, să-și păstreze independența și să demonstreze rezultate concrete în aplicarea regulilor europene.

Atât eventualele restricții privind accesul moldovenilor pe piețele muncii din UE, cât și solicitarea Chișinăului de a păstra timp de cinci ani anumite facilități fiscale rămân subiecte de negociere. Documentul nu confirmă aprobarea acestor derogări, ci arată că Bruxellesul urmează să le examineze în continuare.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE