Republica Moldova încearcă să obțină perioade lungi de tranziție pentru aplicarea unor reguli europene după aderare, inclusiv în domeniul vânzării terenurilor agricole și forestiere către nerezidenți, al facilităților fiscale pentru energie și servicii comunale, precum și al protecției depozitelor bancare. Unele dintre solicitările Chișinăului se extind până în 2035, 2037 sau chiar pentru o perioadă de 30 de ani după aderare, însă Comisia Europeană cere justificări și informații suplimentare înainte de a accepta eventualele derogări.

Subiectele apar în documentele de negociere aferente clusterelor „Piața internă” și „Competitivitate și creștere incluzivă”, pentru care Republica Moldova a deschis negocierile oficiale cu Uniunea Europeană la 13 octombrie 2026. Cererile vizează domenii sensibile pentru economie și populație, de la accesul străinilor la terenuri până la impozitarea utilităților și garantarea economiilor depuse în bănci.

Chișinăul vrea să păstreze restricțiile privind vânzarea terenurilor agricole timp de 30 de ani după aderare

Una dintre cele mai importante solicitări se referă la dreptul nerezidenților de a cumpăra terenuri agricole și forestiere în Republica Moldova. Autoritățile moldovenești cer o perioadă de tranziție de 30 de ani după aderarea la UE, în care să poată menține restricțiile existente privind asemenea achiziții.

Solicitarea este inclusă în negocierile pentru Capitolul 4 – „Libera circulație a capitalurilor”, parte a Clusterului 2 – „Piața internă”. Acest capitol vizează inclusiv regulile care permit circulația capitalurilor între statele membre și limitează restricțiile discriminatorii asupra investițiilor.

Prin derogarea solicitată, Chișinăul urmărește să păstreze posibilitatea de a controla accesul nerezidenților la terenurile agricole și forestiere pentru o perioadă îndelungată după aderare. O eventuală acceptare ar permite Republicii Moldova să mențină restricțiile în condițiile și limitele care vor fi stabilite prin negocieri.

Comisia Europeană nu a acceptat deocamdată solicitarea și cere informații suplimentare pentru a evalua necesitatea și justificarea perioadei propuse. În această etapă, nu există nici o aprobare definitivă, nici o respingere finală a derogării.

Miza este importantă deoarece regulile pieței interne europene urmăresc să asigure circulația capitalurilor între statele membre. Orice excepție acordată Republicii Moldova va trebui discutată și justificată în raport cu normele comunitare.

Scutirile de TVA pentru energie și utilități, o altă problemă în negocieri

O altă solicitare a Republicii Moldova vizează regimul fiscal aplicat energiei și anumitor servicii comunale destinate consumatorilor casnici.

Potrivit documentelor de negociere aferente Clusterului 3 – „Competitivitate și creștere incluzivă”, Chișinăul a propus menținerea scutirilor de TVA până în 2037, după care, în perioada 2037–2039, să fie introdusă treptat o cotă redusă de 5%.

Comisia Europeană consideră însă că derogarea de lungă durată nu este necesară și recomandă autorităților moldovenești să examineze posibilitatea utilizării cotelor reduse de TVA permise deja de legislația europeană.

Poziția Bruxelles-ului nu înseamnă că facturile populației vor fi majorate automat în urma negocierilor. Discuțiile vizează adaptarea sistemului fiscal național la normele UE și condițiile în care anumite facilități ar putea fi păstrate temporar după aderare.

Impactul asupra consumatorilor va depinde de regimul fiscal care va fi aplicat, de cotele aprobate și de eventualele măsuri de compensare pe care le-ar putea institui autoritățile.

Între timp, Republica Moldova pregătește deja modificări fiscale pentru 2027. Potrivit politicii fiscale aprobate de Guvern, de la 1 aprilie 2027 este prevăzută aplicarea unei cote reduse de TVA de 8% pentru consumul casnic de gaze naturale de până la 150 de metri cubi lunar pentru fiecare locuință. Pentru energia electrică este prevăzută menținerea scutirii de TVA cu drept de deducere în limita unui consum de 100 kWh.

Aceste măsuri naționale trebuie analizate separat de solicitările de derogare din negocierile de aderare, întrucât se referă la etape și regimuri fiscale distincte.

Moldova cere timp pentru adaptarea sectorului bancar

Un alt domeniu în care Republica Moldova solicită perioade suplimentare de tranziție este cel al serviciilor financiare. Autoritățile vor să adapteze treptat legislația bancară la normele europene, inclusiv în ceea ce privește majorarea plafonului de garantare a depozitelor până la echivalentul a 100.000 de euro pentru fiecare deponent la fiecare bancă.

Solicitările sunt incluse în documentele aferente Capitolului 9 – „Servicii financiare”, din Clusterul 2 – „Piața internă”. Potrivit acestora, unele cerințe ar urma să fie aplicate etapizat, cu perioade de tranziție care se extind până în 2035.

Comisia Europeană nu a acceptat deocamdată derogările solicitate și cere explicații suplimentare privind necesitatea amânărilor, inclusiv în ceea ce privește capacitatea financiară a sistemului național de garantare a depozitelor.

În Uniunea Europeană, plafonul de 100.000 de euro urmărește să protejeze economiile deponenților în cazul în care o bancă nu își mai poate onora obligațiile. Pentru Republica Moldova, apropierea de acest standard presupune nu doar modificări legislative, ci și asigurarea resurselor necesare pentru plata eventualelor despăgubiri.

Sistemele europene de garantare sunt finanțate prin contribuțiile instituțiilor bancare participante, care constituie fonduri pentru acoperirea obligațiilor față de deponenți. Prin urmare, majorarea plafonului de protecție trebuie însoțită de mecanisme financiare suficient de solide pentru a face față unor eventuale crize bancare.

Republica Moldova a început deja procesul de adaptare. În iunie 2026, Ministerul Finanțelor a supus consultărilor publice un proiect de modificare a Legii privind garantarea depozitelor în bănci. Documentul urmărește modernizarea mecanismului de protecție a economiilor, clarificarea competențelor instituționale și îmbunătățirea procedurilor aplicabile în cazul indisponibilității depozitelor.

Proiectul este inclus în Programul național de aderare la Uniunea Europeană pentru perioada 2025–2029 și este corelat cu obligațiile aferente Capitolului 9 – „Servicii financiare”.

Bruxelles-ul cere justificări, iar negocierile continuă

Cele trei dosare arată că procesul de aderare nu presupune doar adoptarea legislației europene, ci și negocierea condițiilor în care anumite reguli vor deveni aplicabile în Republica Moldova.

Chișinăul încearcă să obțină timp pentru adaptarea unor domenii cu impact direct asupra economiei, populației și sistemului financiar. În cazul terenurilor agricole, miza este menținerea restricțiilor privind achizițiile de către nerezidenți; în domeniul fiscal, protejarea temporară a unor facilități pentru consumatorii casnici; iar în sectorul bancar, consolidarea mecanismului de garantare a depozitelor.

Deocamdată, solicitările nu echivalează cu derogări aprobate. Poziția Comisiei Europene indică faptul că autoritățile moldovenești vor trebui să prezinte argumente suplimentare și să negocieze durata și condițiile eventualelor perioade de tranziție.

Rezultatul acestor discuții va determina în ce măsură Republica Moldova va putea păstra temporar anumite reguli naționale după aderare și ce modificări va trebui să introducă pentru a se alinia pe deplin la legislația Uniunii Europene.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE