Republica Moldova se apropie de o criză hidrologică de durată, iar problema apei riscă să nu mai poată fi tratată drept consecința unui singur an secetos. Mai multe organizații de mediu avertizează că schimbările climatice și gestionarea actuală a resurselor de apă pun presiune tot mai mare pe principalele râuri ale țării și cer Guvernului o schimbare radicală a politicilor în domeniu.

Potrivit unei declarații comune semnate de organizațiile de mediu, în anii secetoși debitul anual al Nistrului ar putea coborî de la aproximativ 9,2 kilometri cubi la doar 6 kilometri cubi. În același timp, precipitațiile medii anuale din Republica Moldova s-au redus cu 7,2%, comparativ cu perioada de referință 1961–1990.

Ecologiștii susțin că aceste date indică o problemă care depășește caracterul temporar al secetei. În opinia lor, Republica Moldova trebuie să se pregătească pentru perioade în care resursele de apă vor fi mai puține, iar necesarul populației, agriculturii și economiei va rămâne ridicat.

Organizațiile cer Guvernului elaborarea unui Program Național pentru Securitatea Hidrologică, care să includă monitorizarea permanentă a debitelor râurilor și a consumului de apă, modernizarea sistemelor de irigații, extinderea suprafețelor împădurite și restaurarea zonelor umede.

O altă propunere vizează agricultura. Ecologiștii pledează pentru reducerea graduală a suprafețelor cultivate cu porumb irigat intensiv, precum și a altor culturi care necesită cantități mari de apă. Scopul ar fi adaptarea agriculturii la resursele hidrologice disponibile, într-un context în care perioadele de secetă ar putea deveni mai frecvente.

Semnatarii declarației cer ca securitatea hidrologică să devină o „prioritate de stat pe termen lung”, avertizând că măsurile luate în cadrul actualei stări de urgență nu sunt suficiente dacă problema este una structurală.

Potrivit ecologiștilor, Moldova trebuie să treacă de la reacția la crizele de moment la o politică de prevenire și adaptare. În caz contrar, reducerea rezervelor de apă ar putea pune presiune tot mai mare asupra populației, agriculturii și infrastructurii de alimentare cu apă.

Mesajul organizațiilor de mediu este unul clar: criza hidrologică nu trebuie tratată ca o excepție, ci ca un risc pe termen lung pentru Republica Moldova.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE