Situația hidrologică din Republica Moldova devine tot mai gravă. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, avertizează că rezervele de apă acumulate în lacurile de acumulare s-au epuizat, iar în prezent debitele râurilor depind aproape în totalitate de cantitatea de apă care vine natural din amonte.
Potrivit ministrului, problema nu ține doar de Republica Moldova și nu poate fi pusă exclusiv pe seama Ucrainei. Seceta afectează întregul bazin al Nistrului și mai multe râuri din regiune.
„Rezervele care s-au acumulat pe parcursul anului s-au epuizat și, în acest moment, debitul pe Nistru este exact acela care vine din Munții Carpați”, a explicat Hajder.
Ministrul susține că lacul de acumulare din Ucraina a permis până acum menținerea unui debit mai stabil al Nistrului. Fără această rezervă, efectele secetei ar fi fost resimțite cu mult mai devreme.
Și Prutul a înregistrat o scădere importantă a debitului. Potrivit lui Hajder, acesta a coborât de la aproximativ 24 la 14 metri cubi pe secundă.
„Vedem o scădere consistentă și una care se simte foarte mult. Exact același lucru s-a întâmplat și cu Nistrul, pentru că rezervele la un moment dat s-au epuizat, iar noi astăzi primim exact ceea ce ne dă natura”, a declarat ministrul.
Apă livrată după grafic în Ucraina
Hajder a atras atenția că situația este dificilă și în Ucraina, în special în regiunea Cernăuți. În unele localități, inclusiv în zona Novodnestrovsk, apa este furnizată populației după un program stabilit, pe fondul deficitului de apă.
În aceste condiții, ministrul consideră că acuzațiile la adresa Ucrainei nu rezolvă problema.
„Situația este critică peste tot, nu doar în Republica Moldova”, a spus Hajder.
Potrivit acestuia, Republica Moldova se confruntă cu o situație hidrologică fără precedent în perioada recentă.
„Există riscul pentru toate râurile din Republica Moldova. Noi avem cod roșu pe secetă, avem cod roșu pe Nistru, avem cod roșu pe râurile interne. Astăzi, din păcate, nici măcar debitul minim ecologic nu este asigurat”, a avertizat ministrul Mediului.
Rezervele s-au consumat
Hajder susține că situația actuală era previzibilă în condițiile în care rezervele de apă au fost consumate, iar precipitațiile nu au reușit să refacă suficient nivelurile din amonte.
„Orice rezervă, dacă o consumăm, la un moment dat se consumă”, a declarat ministrul.
El a precizat că autoritățile de la Chișinău au negociat volumele de apă atât timp cât au existat resurse disponibile pentru negociere. În prezent însă, posibilitățile sunt mult mai limitate.
„Acei oameni dau apă pe grafic. În cazul în care ar continua debite mai mari, deja s-ar fi epuizat și rezerva, iar acei oameni nu ar avea nici apă pe grafic”, a explicat Hajder.
Ministrul spune că autoritățile speră într-o îmbunătățire a situației odată cu venirea ploilor de toamnă. Până atunci însă, debitul Nistrului va depinde în mare parte de aportul natural din zona Munților Carpați.
Chișinăul, în atenția autorităților
În ceea ce privește aprovizionarea cu apă a municipiului Chișinău, Hajder afirmă că, în prezent, nivelul lacului de acumulare de la Dubăsari se află la nivelul normal de exploatare.
Totuși, ministrul avertizează că rezervele existente nu pot oferi o garanție pe termen lung în cazul unei secete prelungite.
„Rezervele lacului ne pot asigura o compensare a debitului, dar noi nu vorbim de cantități foarte mari care să ne asigure o predictibilitate pe termen lung”, a declarat Hajder.
În aceste condiții, autoritățile trebuie să se pregătească inclusiv pentru scenariul în care seceta va continua, astfel încât alimentarea cu apă a populației să poată fi menținută.
Ministrul Mediului spune că Republica Moldova a intrat într-o perioadă în care apa trebuie tratată ca o resursă strategică, iar evoluția din următoarele săptămâni va depinde în mare măsură de apariția precipitațiilor și refacerea rezervelor din bazinele hidrografice.


