Agricultura trage economia în sus, dar Moldova continuă să exporte tot mai multă materie primă

Agricultura, exporturile și procesarea producției agricole ar putea fi principalii factori care vor susține economia Republicii Moldova în 2026. Economistul Veaceslav Ioniță afirmă că, după trei ani consecutivi de scădere, exporturile de produse agroalimentare au intrat din nou pe o traiectorie ascendentă, însă structura acestora rămâne o problemă majoră.

Potrivit expertului IDIS „Viitorul”, revenirea a început în trimestrul III al anului 2025, iar în prezent exporturile de produse agroalimentare au ajuns la aproximativ 1,79 miliarde de euro, cu circa 400 de milioane de euro mai mult decât minimul atins după trei ani de declin.

„În acest an, ceea ce va mișca economia în sus este producția agricolă, exporturile și procesarea. Avem o îmbunătățire a situației, după ce timp de trei ani am avut o scădere continuă a tot ceea ce înseamnă exportul de producție agricolă”, a declarat Veaceslav Ioniță.

De la aproape 2 miliarde de euro, la 1,39 miliarde. Acum exporturile își revin

Exporturile agroalimentare au coborât de la aproximativ 1,94 miliarde de euro la 1,39 miliarde de euro, ceea ce înseamnă o pierdere de circa 550 de milioane de euro.

Din trimestrul III al anului 2025, însă, tendința s-a schimbat. În decurs de câteva trimestre, exporturile au crescut cu aproximativ 400 de milioane de euro, până la 1,79 miliarde de euro.

„Cel puțin la capitolul producția agro-alimentară avem un motor de creștere. Factorul de bază care a dus la creșterea exporturilor moldovenești este agricultura”, a subliniat economistul.

Recordul de aproape 2 miliarde de euro din 2022 rămâne însă greu de egalat. Atunci Moldova a beneficiat simultan de o recoltă bună și de prețuri ridicate pe piețele internaționale.

Semințele oleaginoase, principalul „motor”

Cea mai importantă contribuție la revenirea exporturilor vine din sectorul oleaginoaselor.

Potrivit datelor prezentate de Ioniță, creșterile cele mai importante au fost înregistrate la:

semințe oleaginoase – peste 200 de milioane de euro;

cereale – 90,9 milioane de euro;

ulei – 75,5 milioane de euro;

fructe – 30,4 milioane de euro;

reziduuri din industria alimentară – 13 milioane de euro.

Nu toate sectoarele au mers însă în aceeași direcție. Exporturile de legume au scăzut cu 3,8 milioane de euro, iar cele de băuturi alcoolice – cu 36,7 milioane de euro.

Un exemplu spectaculos este piața semințelor oleaginoase și a uleiului de floarea-soarelui. După ce exporturile au coborât la 451 de milioane de euro în 2024, acestea au urcat până la 731 de milioane de euro în trimestrul II al anului 2026, depășind chiar recordul anterior de 725 de milioane de euro.

Moldova exportă tot mai multă materie primă

Dincolo de cifrele pozitive, economistul atrage atenția asupra unei probleme structurale: Moldova exportă tot mai multă materie primă și tot mai puține produse finite.

În anii 2000, aproximativ 75% din exporturile agroalimentare erau produse finite, iar materia primă reprezenta doar 25%. Produsele finite reprezintă aproximativ 31%, în valoare de 554 de milioane de euro, în timp ce materia primă constituie 69%, adică aproximativ 1,235 miliarde de euro.

„Începând cu 2024 avem o creștere bruscă a exporturilor de materie primă, iar scăderea din ultima perioadă a fost determinată de scăderea producției finite, în special a exportului de ulei de floarea-soarelui”, a explicat Ioniță.

Economistul consideră că adevărata provocare pentru Moldova este ca această creștere a producției agricole să fie transformată în valoare adăugată prin procesare.

Și balanța comercială cu produse agroalimentare a început să se redreseze. În trimestrul II al anului 2025, calculat în valoare anuală, deficitul a ajuns la aproximativ 60 de milioane de euro. În prezent, situația este mai bună, deoarece exporturile cresc într-un ritm mai rapid decât importurile. Totuși, Moldova este încă foarte departe de situația din 2022, când balanța comercială cu produse agroalimentare era pozitivă cu aproximativ 600 de milioane de euro. Mai gravă este situația în cazul produselor alimentare procesate și al băuturilor. Deficitul comercial a ajuns la aproape 7 milioane de euro în trimestrul III din 2024, după care s-a adâncit până la 223 de milioane de euro în trimestrul III din 2025. În trimestrul II din 2026, deficitul s-a redus la aproximativ 160 de milioane de euro.

„Situația se îmbunătățește, dar tot rămâne negativă balanța comercială cu produse alimentare procesate”, a spus Veaceslav Ioniță.

Și exporturile de cereale au revenit pe creștere. După recordul de 378 de milioane de euro în 2022, acestea au coborât la 234 de milioane de euro în 2025, iar în trimestrul II al anului 2026 au ajuns la 303 milioane de euro.

În trimestrul III din 2022, prețul mediu de export al grâului era de aproximativ 5,8 lei/kg. Trei ani mai târziu, în trimestrul III din 2025, acesta ajunsese la 3,6 lei/kg, iar în trimestrul II din 2026 a urcat ușor, până la 3,9 lei/kg. Pe piața internă, prețul este de aproximativ 3,1 lei/kg.

„Astăzi, un producător moldovean care vinde grâu o face la jumătate din valoarea pe care a avut-o în 2022”, a remarcat economistul.

Un alt sector care trage în jos exporturile agroalimentare este cel al băuturilor alcoolice. În 2024, exporturile de produse alcoolice au ajuns la 251 de milioane de euro, susținute inclusiv de accesul mai puternic pe piața americană și de exporturile de vermut. Ulterior, introducerea unor taxe vamale pentru produsele moldovenești pe piața SUA a afectat sectorul. În trimestrul II al anului 2026, exporturile de produse alcoolice au coborât la 211 milioane de euro.

Marea problemă: Moldova produce, dar nu procesează suficient

Concluzia economistului este că agricultura poate deveni unul dintre principalele motoare ale economiei în 2026, însă creșterea exporturilor nu este suficientă. Moldova trebuie să reducă dependența de exportul de materie primă și să dezvolte procesarea locală. Altfel, o mare parte din valoarea economică generată de recoltele moldovenești va continua să fie realizată peste hotare.

„La producția agricolă primară balanța comercială a fost întotdeauna pozitivă. Dar mai bine ar fi dacă această balanță va fi pozitivă și în ceea ce privește industria de procesare a producției agricole”, a precizat Ioniță.

Astfel, agricultura poate împinge economia Moldovei înainte în acest an, însă adevărata miză nu este doar cât exportă țara, ci ce anume exportă: materie primă ieftină sau produse finite, cu valoare adăugată mult mai mare.

politik

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

Deputatul Ivanov cere clarificări privind omologarea tractoarelor: „Moldova riscă să...

Forța Fermierilor critică versiunea finală a legii privind licențierea importurilor...

Fermierii moldoveni, loviți de blocajul exporturilor – Grâul se ieftinește,...

Ștefanco acuză guvernarea că schimbă conceptul privind licențierea cerealelor după...

Parlamentul deschide calea pentru licențierea importurilor de cereale – Proiectul...

Inițiativa deputatului Partidului Nostru, Serghei Ivanov, privind licențierea importului de...