Republica Moldova intră într-o perioadă tot mai dificilă din punct de vedere financiar, iar reducerea deficitului bugetar trebuie să devină una dintre principalele priorități ale Guvernului, susține expertul economic Veaceslav Ioniță de la IDIS „Viitorul”.

Economistul avertizează că statul a ajuns să se împrumute tot mai mult pe piața internă, la costuri ridicate și pe termene scurte. În ultimii șapte ani, cheltuielile bugetare au depășit veniturile cu aproximativ 94 de miliarde de lei, iar această diferență începe să apese tot mai greu asupra finanțelor publice.

Potrivit lui Ioniță, deficitul bugetar planificat pentru 2026 este de aproape 21 de miliarde de lei, față de puțin peste 18 miliarde de lei în 2025. Ca pondere în PIB, acesta ar urma să ajungă la 5,5%, în timp ce obiectivul noii politici bugetar-fiscale este revenirea sub pragul de 3%.

Pentru a atinge această țintă, veniturile bugetare ar trebui să crească cu aproximativ 9,4 miliarde de lei. Guvernul ia în calcul revizuirea facilităților fiscale, creșterea poverii fiscale pentru anumite categorii și identificarea unor surse noi de venit, inclusiv prin impozitarea comerțului online.

Ioniță atrage însă atenția că problema nu ține doar de nivelul deficitului, ci și de costul finanțării acestuia. Cheltuielile statului pentru dobânzi au crescut de la aproximativ 600 de milioane de lei anual până în 2014 la 5,44 miliarde de lei în 2023. Pentru 2026, acestea sunt estimate la 6,3 miliarde de lei.

O altă problemă este creșterea dependenței de împrumuturile interne. În 2026, statul ar urma să achite circa 4,2 miliarde de lei doar pentru dobânzile la împrumuturile interne, față de 2,5 miliarde de lei în 2025.

„Am trecut de la granturi și împrumuturi externe la împrumuturi interne. Aceasta a deteriorat dramatic capacitatea țării de a gestiona deficitul bugetar”, a declarat Veaceslav Ioniță.

În același timp, datoria publică a Republicii Moldova continuă să crească. Dacă în 2019 aceasta era de până la 60 de miliarde de lei, în 2025 a ajuns la 138,5 miliarde de lei, iar în primul trimestru din 2026 a urcat la aproape 149,5 miliarde de lei. Potrivit estimărilor expertului, în trimestrul al doilea a fost depășit pragul de 150 de miliarde de lei.

Ioniță avertizează și asupra termenelor foarte scurte pentru care se împrumută statul. Durata medie a unui împrumut este de aproximativ 260–270 de zile, în timp ce țările dezvoltate contractează credite pentru perioade de 10–20 de ani sau chiar mai mult.

În prima jumătate a anului, aproximativ jumătate dintre împrumuturile Guvernului urmează deja să fie achitate în a doua jumătate a anului. Statul se împrumută lunar cu circa 5 miliarde de lei, dintre care aproximativ 4,5 miliarde sunt folosite pentru rambursarea creditelor mai vechi.

Expertul consideră că una dintre soluțiile principale ar fi creșterea capacității statului de a atrage granturi și împrumuturi externe în condiții avantajoase. Granturile sunt bani nerambursabili și pot reduce presiunea asupra bugetului.

„Dacă am avea astăzi granturi de 3% din PIB, nu ar trebui de majorat povara fiscală”, susține Ioniță.

Potrivit datelor prezentate de economist, în ultimii cinci ani granturile au reprezentat aproximativ 1,5% din PIB, iar în 2025 – 1,3%. În prima jumătate a anului 2026, nivelul anualizat ar fi coborât la aproximativ 0,6% din PIB.

În opinia lui Veaceslav Ioniță, consolidarea finanțelor publice nu poate fi făcută exclusiv prin creșterea taxelor. Statul trebuie să reducă deficitul, să atragă mai multe fonduri nerambursabile și să obțină finanțări externe mai ieftine și pe termene mai lungi.

„Trăim cea mai dramatică perioadă când nu avem granturi aproape deloc, împrumuturi externe ieftine foarte puține, iar accentul este pus pe împrumuturi interne, care sunt foarte scumpe”, a conchis expertul.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE