Fostul premier Ion Sturza lansează o serie de critici la adresa direcției în care se îndreaptă Republica Moldova și susține că problemele cu care se confruntă Guvernul condus de Vasile Tofan sunt mult mai profunde decât scandalurile sau controversele de moment. Într-o analiză în șapte puncte, Sturza pune sub semnul întrebării ritmul integrării europene, sustenabilitatea creșterii economice, finanțarea noii Legi a salarizării, reforma fiscală, evoluția inflației, reforma administrației publice locale și situația din Găgăuzia.
Fostul premier consideră că perspectiva unei integrări rapide în Uniunea Europeană devine tot mai incertă. Potrivit lui, scenariul privind încheierea negocierilor în 2028 și semnarea Tratatului de aderare în 2030 nu mai poate fi tratat drept unul sigur. Problema, afirmă Sturza, nu este la Chișinău, ci la Bruxelles, unde nu există în prezent suficientă disponibilitate politică pentru asumarea unui calendar clar al extinderii.
El atrage atenția și asupra faptului că puțini actori europeni își doresc o decuplare a Republicii Moldova de Ucraina, în timp ce situația Ucrainei face dificilă stabilirea unui calendar comun de aderare.Î n aceste condiții, Sturza spune că Republica Moldova trebuie să-și regândească proiectul de țară și să pregătească un plan de rezervă, fezabil și convingător.
În ceea ce privește economia, fostul premier consideră că modelul actual, bazat în mare parte pe resurse externe și pe bunele intenții ale politicienilor, nu este sustenabil.
Sturza avertizează că investitorii nu vin într-o țară doar din motive politice sau geopolitice, ci urmăresc în primul rând randamentul și profitul.
„Investitorii vin pentru randament și profit, nu pentru ochi frumoși”, susține fostul premier.
El afirmă că Republica Moldova trebuie să găsească o altă cale pentru stimularea economiei și anunță că va reveni separat asupra condițiilor în care ar investi sau nu într-o afacere în Republica Moldova.
Sturza consideră că noua Lege a salarizării este, în principiu, o idee bună, însă atrage atenția că, deocamdată, în centrul acesteia se vede în special componenta majorării salariilor. Potrivit fostului premier, pentru anul curent și anul viitor ar fi necesare cel puțin șase miliarde de lei, bani pe care Guvernul nu îi are la dispoziție. Sturza consideră că autoritățile au supraestimat efectele reformei fiscale și atrage atenția că o creștere economică de doar 1–2% nu poate genera suficiente venituri suplimentare pentru acoperirea acestor costuri.
„Cum finanțăm legea? Ne împrumutăm? Tăiem alte cheltuieli?”, se întreabă fostul premier.
Totodată, Ion Sturza califică reforma fiscală drept una „prost concepută și extractivă”, despre care spune că a fost gândită în mare parte pentru identificarea resurselor necesare finanțării majorărilor salariale. Fostul premier vede în reacția autorităților la criticile publice un semn al slăbiciunii politice. În opinia sa, forma actuală a reformei fiscale ar genera maximum două-trei miliarde de lei venituri suplimentare, iar efectele asupra creșterii economice rămân incerte. Astfel, spune Sturza, reforma nu ar rezolva integral problema finanțării noilor cheltuieli salariale.
Fostul premier avertizează și asupra presiunilor inflaționiste. El susține că inflația va continua atât timp cât prețurile internaționale la energie și materii prime rămân volatile. În plus, Sturza vorbește despre presiuni asupra balanței comerciale și contului curent, care ar putea pune presiune inclusiv asupra cursului monedei naționale. Potrivit acestuia, aproximativ 70% din inflație este importată, ceea ce limitează capacitatea Băncii Naționale de a combate fenomenul exclusiv prin politica monetară.
Sturza anticipează și o accelerare a reformei administrației publice locale în ultimul ciclu electoral. Potrivit fostului premier, după etapa de amalgamare voluntară ar urma amalgamarea „normativă”, adică una impusă prin decizie administrativă.
El pune mai multe întrebări asupra viitorului administrației locale: dacă raioanele vor fi lichidate și dacă Republica Moldova va fi împărțită în trei-patru regiuni.
Sturza mai critică și promisiunea unor miliarde de lei pentru localitățile care participă la amalgamarea voluntară și se întreabă dacă este corect ca localitățile care nu au aderat la proces să fie dezavantajate financiar.
Un alt subiect abordat de fostul premier este situația din Găgăuzia. Sturza susține că liderii locali nu sunt pregătiți să renunțe la influența lui Șor și la ceea ce el numește „narativele rusești”, în timp ce Chișinăul ar avea o abordare incoerentă față de regiune. În opinia sa, această combinație creează un potențial major de destabilizare.
În final, Ion Sturza susține că dezbaterea publică nu ar trebui să se concentreze doar pe controversele legate de miniștri, salarii sau deplasări.
„Problemele Guvernului Tofan nu sunt «verișoarele», salariile «nesimțite» sau deplasările exotice”, afirmă fostul premier.
În opinia sa, adevăratele probleme sunt structurale și necesită o strategie complexă, asumată politic și implementată profesionist.


