Grâul din Marea Neagră, prins în capcana logisticii – O recoltă bună nu mai garantează un preț bun pentru fermieri

Piața grâului din bazinul Mării Negre trece printr-o schimbare majoră. În perioada 20 iulie–17 august, prețurile au început să fie influențate tot mai mult nu doar de producție și ofertă, ci și de capacitatea porturilor, siguranța navigației, transport și riscul ca mărfurile să nu poată fi livrate la timp.

Economistul Iurie Rija avertizează că, în actualele condiții, o recoltă bună nu mai înseamnă automat și un preț avantajos pentru agricultori.

În mod normal, sezonul de recoltare aduce o creștere a ofertei de grâu și, implicit, presiuni asupra prețurilor. Situația din regiunea Mării Negre a schimbat însă această logică. Atacurile asupra infrastructurii portuare și navelor, restricțiile de navigație și riscurile operaționale au început să afecteze capacitatea efectivă de export.

Exporturile Rusiei, revizuite puternic în jos

Primele semnale au apărut în Rusia. Compania IKAR și-a redus estimarea exporturilor rusești de grâu pentru luna iulie de la 2,5 milioane de tone la 2 milioane de tone, o scădere de 20%.

Ulterior, SovEcon a coborât estimarea până la 1,5 milioane de tone. Comparativ cu prognoza inițială de 2,5 milioane de tone, reducerea ajunge la 40%.

Potrivit lui Iurie Rija, problema nu este lipsa cerealelor, ci dificultatea de a le transporta și exporta.

Fermierul poate pierde bani chiar dacă prețul mondial nu scade

Blocajele logistice pot afecta direct prețul primit de agricultor. Economistul oferă un exemplu simplu: la un preț de 235 de dolari pentru o tonă de grâu FOB și costuri de 45 de dolari între fermă și navă, valoarea implicită la origine este de aproximativ 190 de dolari.

Dacă problemele logistice majorează costurile la 60 de dolari, iar prețul FOB rămâne neschimbat, fermierului îi revin doar 175 de dolari pe tonă.

Astfel, producătorul pierde 15 dolari pentru fiecare tonă, fără ca prețul internațional al grâului să se fi modificat.

Rija descrie fenomenul drept o „bifurcație a prețului”: agricultorul poate încasa mai puțin, în timp ce cumpărătorul final nu beneficiază neapărat de o reducere similară. Diferența este absorbită de transport, depozitare, navlu, congestie și riscurile operaționale.

Porturile rusești, sub presiune

Situația s-ar fi agravat până la 17 august. Potrivit materialelor analizate de economist, trei terminale importante de cereale din Novorossiysk – KSK, NZT și NKHP – ar fi avut activitatea suspendată în urma atacului din 12 august.

Capacitatea nominală cumulată a celor trei terminale este estimată la peste 20 de milioane de tone anual, iar unele evaluări indică aproximativ 24 de milioane de tone.

În cazul unei capacități anuale de 24 de milioane de tone, aproximativ 2 milioane de tone ar reprezenta capacitatea teoretică lunară. O indisponibilitate de șapte zile ar putea afecta, teoretic, circa 460.000 de tone, iar una de 30 de zile – aproape 2 milioane de tone.

Economistul subliniază însă că acestea sunt volume teoretice și nu reprezintă pierderi efective de export, întrucât o parte dintre mărfuri poate fi redirecționată.

Problemele se propagă însă pe întregul lanț logistic. Vagoanele nu mai sunt descărcate la timp, rotația acestora încetinește, cerealele rămân în interiorul țării, depozitele se umplu, iar costurile cresc. În final, agricultorul își pierde puterea de negociere.

Ucraina se confruntă cu propria criză logistică

Presiunea este semnificativă și în Ucraina. Potrivit analizei, rutele alternative ar putea înlocui inițial doar 50–55% din capacitatea gestionată anterior prin porturile maritime de mare adâncime.

Restul cerealelor trebuie depozitat mai mult timp în interiorul țării sau redirecționat către coridoare mai scumpe.

În același timp, estimările indică un posibil deficit de 8–11 milioane de tone de capacitate de depozitare. Soluțiile temporare ar putea acoperi doar 2–2,5 milioane de tone.

În scenariul cel mai dificil, între 8,5 și 9 milioane de tone ar putea rămâne fără spațiu suficient de depozitare, ceea ce ar crește riscul de degradare a cerealelor, umiditate, contaminare și pierderi economice.

Piața mondială se poate reorienta

Dacă perturbările din Rusia și Ucraina continuă, cumpărătorii ar putea căuta alternative în România, Bulgaria, Germania, Franța, Polonia sau statele baltice.

Această redistribuire a cererii poate modifica atât prețurile, cât și costurile de transport și primele de origine.

Potrivit scenariilor citate de Iurie Rija, o perturbare prelungită ar putea reduce exporturile Rusiei cu 1–2 milioane de tone lunar, iar pe cele ale Ucrainei cu 1,5–2,5 milioane de tone.

În total, între 2,5 și 4,5 milioane de tone pe lună ar putea fi afectate. Pe o perioadă de trei luni, volumul potențial ar ajunge la 7,5–13,5 milioane de tone, iar în șase luni la 15–27 de milioane de tone.

Aceste cifre reprezintă însă scenarii și nu pierderi de export confirmate.

„Piața plătește pentru timp și certitudine”

În opinia economistului, principala schimbare este că infrastructura cerealieră din Marea Neagră a devenit o infrastructură strategică.

„Ecuația centrală a pieței nu mai este doar cât grâu s-a recoltat”, este concluzia lui Iurie Rija.

Potrivit analizei, oferta exportabilă reală este limitată de cea mai slabă verigă a lanțului – producție, depozitare, transport, terminale sau capacitate navală.

În aceste condiții, piața nu mai plătește doar pentru grâu, ci și pentru timp, capacitate și certitudinea că marfa va ajunge efectiv la cumpărător.

politik

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

Maia Sandu, mesaj pentru fermierii care amenință cu proteste: „Nu...

Fermierii pun presiune pe Guvern – Tranzitul ucrainean, importurile și...

Forța Fermierilor, nemulțumită de întâlnirea cu premierul Tofan: „Problemele agricultorilor...

Exporturile de ulei de floarea-soarelui s-au prăbușit în iulie –...

Ministerul Infrastructurii le răspunde agricultorilor – Tranzitul mărfurilor ucrainene nu...

„Forța Fermierilor” cere explicații de la Guvern privind tranzitul cerealelor...