Republica Moldova își propune să investească aproximativ 129,34 milioane de lei în următorii cinci ani pentru reducerea impactului dezastrelor naturale, precum seceta, inundațiile, ploile torențiale, grindina, incendiile de vegetație și alunecările de teren. Măsurile sunt incluse în Programul național de reducere a riscurilor de dezastre naturale pentru perioada 2026–2030, elaborat de Ministerul Mediului.
Documentul prevede 40 de acțiuni și 14 obiective specifice, care urmăresc creșterea capacității autorităților de a preveni și gestiona situațiile de urgență. Printre măsurile planificate se numără elaborarea și actualizarea hărților digitale ale zonelor de risc, dezvoltarea sistemelor de monitorizare și avertizare timpurie, îmbunătățirea gestionării resurselor de apă, protejarea pădurilor și instruirea autorităților și a populației pentru intervenții în caz de dezastre.
Până în anul 2030, autoritățile își propun ca toate principalele riscuri naturale și biologico-sociale să fie integrate într-un sistem național de hărți digitale și date spațiale. Totodată, vor fi organizate exerciții periodice de alertare, iar sistemele de avertizare vor fi modernizate pentru ca populația să fie informată mai rapid în cazul unor pericole iminente.
Programul prevede intervenții directe în cel puțin zece raioane considerate vulnerabile, unde vor fi desfășurate anual minimum zece activități de prevenire și pregătire pentru situații de urgență. De asemenea, cel puțin 500 de persoane vor participa la instruiri dedicate comunităților locale, iar aproximativ 200 de angajați ai instituțiilor responsabile vor beneficia de programe de formare profesională în domeniul managementului riscurilor.
Necesitatea unui astfel de program este argumentată de datele privind amploarea fenomenelor naturale din ultimii ani. Între 2010 și 2024, în Republica Moldova au fost înregistrate 4.303 situații excepționale, dintre care 1.329 au avut cauze naturale, iar alte 109 au fost de natură biologico-socială. Dezastrele naturale au provocat aproape 99% din totalul pagubelor materiale raportate, iar pierderile directe au depășit 23 de miliarde de lei.
Deși ploile torențiale, grindina și vânturile puternice au reprezentat aproximativ două treimi din totalul fenomenelor naturale înregistrate, seceta rămâne cel mai costisitor fenomen. Aceasta a generat peste 70% din pierderile economice provocate de dezastrele analizate. Numai în 2020, seceta a redus producția agricolă cu peste 26% și a provocat pagube estimate la aproximativ 5,9 miliarde de lei. În 2022, pierderile au fost evaluate la aproape 4,9 miliarde de lei, iar în 2024 au ajuns la circa 3,8 miliarde de lei.
Finanțarea programului va depinde în mare măsură de sprijinul partenerilor externi. Din costul total estimat la 129,339 milioane de lei, doar aproximativ 13 milioane de lei vor fi acoperite din bugetul de stat. Alte aproape 98 de milioane de lei urmează să provină din asistență externă, iar pentru peste 18,5 milioane de lei autoritățile nu au identificat încă surse de finanțare.
Cele mai mari investiții sunt planificate pentru anul 2026, când vor fi cheltuite peste 70,8 milioane de lei, urmat de anul 2027, cu aproximativ 32 de milioane de lei destinate implementării măsurilor prevăzute în program.


