Adunarea Populară a Găgăuziei a stabilit data noilor alegeri pentru legislativul regional. Scrutinul va avea loc pe 16 noiembrie, aceasta fiind cea de-a treia tentativă de organizare a alegerilor după expirarea mandatului actualei legislaturi, la sfârșitul anului 2025.
Hotărârea a fost adoptată în ședința din 3 iulie, după ce deputații au exclus de pe ordinea de zi mai multe proiecte importante, inclusiv inițiativele privind modificarea Regulamentului Adunării Populare și cele referitoare la cadrul juridic pentru organizarea alegerilor regionale.
În aceeași ședință, deputații l-au ales pe Valentin Gaidarji în funcția de președinte al Adunării Populare a Găgăuziei. Acesta a obținut votul a 18 deputați și îl înlocuiește pe Nicolai Ormanji, care și-a prezentat demisia din funcția de președinte interimar al legislativului.
După acceptarea demisiei lui Ormanji, lucrările ședinței au fost conduse de vicepreședintele Gheorghe Leiciu, care a exercitat temporar atribuțiile de președinte până la alegerea noului conducător al legislativului regional. Pentru această funcție au candidat Gheorghe Leiciu și Valentin Gaidarji.
Demisia lui Nicolai Ormanji survine pe fondul crizei instituționale care afectează de mai multe luni activitatea Adunării Populare. Fostul președinte interimar susținea că adoptarea unui regulament electoral provizoriu, negociat între autoritățile de la Comrat și Chișinău, ar fi permis deblocarea situației și organizarea alegerilor. Totuși, documentul de compromis nu a întrunit sprijinul necesar în legislativul regional, iar procesul electoral a rămas blocat.
În paralel, Curtea Constituțională urmează să examineze pe 7 iulie sesizarea depusă de Ministerul Justiției privind constituționalitatea unor prevederi din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, Legea cu privire la activitatea poliției și Codul Electoral.
Ministerul contestă normele care permit Adunării Populare să participe la aprobarea componenței autorității electorale regionale, precum și la procedurile de numire a conducerii unor structuri teritoriale ale Poliției, Serviciului de Informații și Securitate și Direcției Justiție din autonomie.
Potrivit autorilor sesizării, aceste atribuții depășesc competențele unei autorități locale și contravin Constituției Republicii Moldova, deoarece vizează domenii ce țin exclusiv de autoritățile statului. Ministerul Justiției invocă și jurisprudența Curții Constituționale, inclusiv hotărârea din aprilie 2025 prin care au fost declarate neconstituționale prevederile referitoare la implicarea Adunării Populare în numirea procurorului-șef al Procuraturii UTA Găgăuzia.
Examinarea sesizării are loc într-un context politic tensionat, marcat de blocajul electoral din autonomie și de disputele dintre Comrat și Chișinău privind organizarea alegerilor regionale. În timp ce autoritățile din Găgăuzia insistă asupra constituirii unei Comisii Electorale Centrale proprii, legislația electorală națională prevede organizarea scrutinului prin intermediul Consiliului electoral de circumscripție.
Totodată, criza din legislativul regional este amplificată și de situația fostului președinte al Adunării Populare, Dmitri Constantinov, condamnat la 12 ani de închisoare într-un dosar de abuz de serviciu și delapidare de fonduri. Acesta este dat în urmărire națională și internațională, iar autoritățile presupun că s-ar ascunde în regiunea transnistreană.
Stabilirea datei scrutinului și alegerea unui nou președinte al Adunării Populare sunt considerate pași importanți pentru deblocarea activității instituției și relansarea procesului electoral din autonomia găgăuză.


