Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale susține că decizia prin care fondatorii companiei FLYONE au fost obligați să renunțe la participațiile deținute în societate rămâne pe deplin legală, chiar dacă documentul emis de Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS) face trimitere la o lege care nu mai este în vigoare.
Precizările au fost oferite pentru BANI.MD, după ce jurnalistul Corneliu Gandrabur a semnalat că Procesul-verbal nr. 37 al ședinței CEIISS din 22 iunie 2026 invocă Legea nr. 618/1995 privind securitatea statului, act normativ abrogat în octombrie 2025 prin intrarea în vigoare a Legii nr. 249/2025 privind securitatea națională.
În răspunsul transmis redacției, Ministerul Infrastructurii explică faptul că hotărârea Consiliului are la bază prevederile Legii nr. 174/2021 privind mecanismul de examinare a investițiilor de importanță pentru securitatea statului, în special articolele 6 litera b) și 8 litera b), care oferă cadrul juridic pentru adoptarea deciziei.
Instituția recunoaște că în argumentarea procesului-verbal este menționată o lege abrogată, însă susține că acest aspect nu afectează legalitatea măsurii, deoarece reglementările au fost preluate de noua Lege nr. 249/2025 privind securitatea națională.
„Este adevărat că Legea privind securitatea statului la care se face referire în argumentare a fost abrogată prin adoptarea unei noi legi care reglementează același domeniu. Noțiunile și criteriile relevante privind riscurile la adresa securității naționale sunt prevăzute în prezent de Legea nr. 249/2025, astfel încât fundamentarea deciziei rămâne valabilă”, precizează Ministerul Infrastructurii.
Autoritățile insistă că schimbarea cadrului legislativ nu modifică temeiul juridic al hotărârii adoptate de CEIISS și că decizia își păstrează efectele juridice.
Subiectul a generat controverse după analiza publicată de jurnalistul Corneliu Gandrabur, care a atras atenția nu doar asupra referinței la legea abrogată, ci și asupra altor aspecte din documentul Consiliului. Potrivit acestuia, procesul-verbal conține zece puncte referitoare la mai multe companii, în timp ce Ministerul Infrastructurii a comunicat public doar decizia care vizează FLYONE.
De asemenea, jurnalistul a remarcat că documentul menționează faptul că fondatorii și proveniența capitalului companiei nu ar fi cunoscute, deși informațiile privind acționariatul sunt disponibile în registrele oficiale ale statului.
Amintim că, săptămâna trecută, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a anunțat că fondatorii companiei FLYONE sunt obligați să își înstrăineze participațiile în termen de 90 de zile, în urma aplicării mecanismului de examinare a investițiilor de importanță pentru securitatea statului. Între timp, compania a anunțat că poartă discuții cu autoritățile pentru clarificarea temeiului juridic al procedurii și a precizat că activitatea sa operațională și programul de zbor nu sunt afectate.


