Statul vrea să se dezică de compensațiile la căldură și analizează reducerea impozitului pe salariu

De aproape trei ani, iarna a devenit în Republica Moldova mai mult decât un anotimp. Ea funcționează ca un test anual de rezistență economică, politică și socială. Criza energetică declanșată în 2022 a obligat statul să-și asume un rol neobișnuit: acela de tampon între piețele internaționale ale gazelor și veniturile reale ale populației. Compensațiile au devenit nu doar un instrument social, ci un pilon de stabilitate politică.

Mesajul recent al ministrului finanțelor, Andrian Gavrilița — „nu putem plăti compensații la nesfârșit” — marchează însă o ruptură clară de acest model. Pentru prima dată, Guvernul sugerează explicit că sistemul actual și-a atins limitele financiare și că este necesară o schimbare de paradigmă: mai puțin sprijin direct pe factură, mai mulți bani în salariu și mai multă responsabilitate individuală.

Motivul principal al acestei repoziționări este matematic, nu ideologic. În 2022, cu tarife la gaze apropiate de 30 lei/m³, intervenția statului a fost vitală. Fără compensații, o familie medie ar fi direcționat până la jumătate din venitul lunar doar pentru încălzire — un scenariu social imposibil.

În anii următori, tarifele s-au temperat, stabilizându-se între 13 și 17 lei/m³. Totuși, acestea rămân de trei-patru ori peste nivelul istoric. Chiar dacă salariul mediu a crescut treptat — până la circa 16.100 lei în 2025 — percepția de vulnerabilitate energetică nu a dispărut. Statul a continuat să cheltuiască miliarde pentru a menține un echilibru fragil.

Pentru 2026, prognozele indică un salariu mediu de aproximativ 17.400 lei. Guvernul mizează pe ideea că acest prag, combinat cu o reducere a taxării muncii, ar putea permite ieșirea treptată din regimul de urgență energetică.

Propunerea Ministerului Finanțelor poate fi rezumată într-o formulă simplă: mai mulți bani în mână, mai puțini bani direcționați de stat. În locul compensațiilor generalizate, care distorsionează consumul și împovărează bugetul, Guvernul propune reducerea poverii fiscale pe salariu.

Această abordare urmărește trei obiective strategice:

1. Reducerea economiei informale – scăderea taxelor ar diminua motivația pentru salariile „în plic”.
2. Responsabilizarea consumului energetic – plata facturii la preț real stimulează investițiile în eficiență.
3. Predictibilitate bugetară – eliminarea dependenței de volatilitatea pieței europene a gazelor.

Simulările arată că, în cazul unui salariu mediu de 17.400 lei, o reducere de circa cinci puncte procentuale din povara fiscală ar aduce un plus net de aproximativ 850–900 lei lunar. Pentru o parte a populației urbane, acest câștig poate depăși valoarea compensațiilor primite anterior.

Reforma nu poate fi separată de relația Moldovei cu finanțatorii externi.

FMI va privi cu prudență orice reducere de taxe și va cere garanții clare că pierderile bugetare vor fi compensate prin lărgirea bazei de impozitare. Insistența principală va fi pe protecție socială țintită, nu universală.

Uniunea Europeană, în schimb, mută accentul de la compensații către eficiență energetică. Bruxelles-ul este dispus să susțină reforma doar dacă economiile rezultate sunt investite în izolarea clădirilor și modernizarea infrastructurii termice.

politik

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

Cel mai mare sistem de stocare a energiei din Moldova,...

Prețul petrolului Brent a depășit 126 de dolari pentru un...

Republica Moldova se retrage din Tratatul privind Carta Energiei, un...

Inițiativă legislativă PAS – Statul va putea reacționa mai rapid...

Lovitură pentru cartelul petrolier – Emiratele Arabe Unite părăsesc OPEC,...

Petrolul Brent a depășit 108 dolari pe baril pe fondul...