Linia Vulcănești–Chișinău, pusă sub tensiune după cinci amânări – Autoritățile promit că Moldova nu va mai putea fi șantajată energetic

Republica Moldova are o nouă rută strategică de transport al energiei electrice, care ocolește regiunea transnistreană și permite importul direct de energie din România și de pe piața europeană. Linia Vulcănești–Chișinău a fost pusă sub tensiune duminică, 8 noiembrie, în prezența președintei Maia Sandu și a comisarei europene pentru Extindere, Marta Kos. Proiectul, prezentat drept unul dintre cele mai importante pentru securitatea energetică a țării, a fost însă finalizat cu întârzieri și a avut termenul de dare în exploatare amânat de cinci ori.

„Nimeni nu ne mai poate șantaja, stinge lumina și închide căldura”, a declarat Maia Sandu la ceremonia de punere sub tensiune a liniei. Șefa statului a afirmat că noua infrastructură reduce vulnerabilitatea Republicii Moldova în fața presiunilor externe și oferă o alternativă în situațiile în care aprovizionarea cu energie ar putea fi afectată.

Președinta a amintit că, în primii 30 de ani de independență, Republica Moldova a investit prea puțin în interconexiunile energetice și a rămas dependentă de un număr limitat de surse și rute de aprovizionare. Această vulnerabilitate, potrivit Maiei Sandu, a fost folosită în repetate rânduri ca instrument de presiune politică.

„De fiecare dată când Moldova îndrăznea să aleagă altceva decât își dorea Moscova, eram amenințați că vom rămâne fără lumină și căldură. Și au fost perioade în care am fost deconectați de la energie. Ultima dată s-a întâmplat în toamna anului 2021”, a declarat șefa statului.

Maia Sandu a recunoscut că proiectul a fost finalizat mai târziu decât era planificat. Inițial, linia urma să fie gata în august 2024, însă termenul a fost prelungit, inclusiv din cauza războiului din Ucraina, care a afectat livrările de echipamente și desfășurarea lucrărilor. Construcția propriu-zisă a fost încheiată în noiembrie 2025, după care au urmat testările tehnice și procedurile de recepție.

Noua linie are o lungime de aproximativ 157 de kilometri și leagă sudul țării de Chișinău, fără a tranzita regiunea transnistreană. Infrastructura traversează 35 de localități, iar pentru construcția ei au fost utilizate peste 10.000 de tone de oțel și aproximativ 1.500 de kilometri de conductoare electrice.

Potrivit autorităților, linia va putea asigura până la 50% din consumul de energie electrică al țării în orele de vârf și va facilita accesul direct la piața energetică românească și la sistemul european ENTSO-E.

Președinta a comparat importanța proiectului cu cea a gazoductului Iași–Ungheni–Chișinău, care a oferit Republicii Moldova o alternativă de aprovizionare după sistarea livrărilor de gaze de către Gazprom.

„Am văzut cât de importantă este infrastructura strategică atunci când Gazprom a sistat livrările de gaze. Gazoductul Iași–Ungheni–Chișinău ne-a oferit o alternativă reală și ne-a ajutat să depășim criza. Linia Vulcănești–Chișinău face parte din aceeași strategie. Așa cum gazoductul ne-a oferit o alternativă pentru aprovizionarea cu gaze, această linie ne oferă o rută suplimentară pentru transportul energiei electrice și reduce riscurile de deconectare”, a afirmat Maia Sandu.

Șefa statului a subliniat că independența energetică nu înseamnă doar existența unor infrastructuri noi, ci și posibilitatea autorităților de a decide de unde cumpără energia, fără să fie supuse presiunilor externe.

„Independența energetică pentru noi înseamnă să putem decide singuri de unde cumpărăm energia fără să fim vulnerabili la presiuni și șantaj”, a declarat președinta.

Comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a afirmat că punerea în funcțiune a liniei marchează o schimbare majoră pentru securitatea energetică a Republicii Moldova și că Rusia nu va mai putea folosi livrările de energie pentru a influența deciziile Chișinăului.

Oficiala europeană a amintit că prima sa vizită în Republica Moldova a avut loc în februarie 2025, în timpul crizei energetice, când Uniunea Europeană a acordat sprijin de urgență pentru a ajuta populația să aibă căldură în locuințe.

„În acel moment, Europa a început să respingă absolut totul ce ținea de acest șantaj energetic. Noi pe atunci am venit cu sprijin de urgență pentru a ajuta să aducem căldură în casele oamenilor. Noi am investit tot mai mult în sursele de energie regenerabilă din Republica Moldova și am accelerat conexiunile dintre Republica Moldova și rețelele energetice ale Europei”, a declarat Marta Kos.

Comisara a susținut că noua linie oferă Republicii Moldova mai multe opțiuni de aprovizionare și posibilitatea de a procura energie de pe piețele unde aceasta este mai ieftină.

„Astăzi putem spune că, într-adevăr, dependența Republicii Moldova de energia rusească a luat sfârșit. Această linie de rețele energetice plasează Moldova în afara oricărei dependențe. Nicio țară nu are dreptul și nu va putea în continuare să utilizeze sursele energetice pentru a dicta ceva Moldovei. Dumneavoastră aveți acum mai multe alegeri de unde să obțineți energie electrică. Rețelele sunt mai sigure și puteți procura energie acolo unde este cea mai ieftină”, a afirmat oficiala europeană.

Totuși, Marta Kos a recunoscut că prețurile la energie continuă să reprezinte o povară pentru multe familii din Republica Moldova. Ea a menționat că evoluția costurilor este influențată de mai mulți factori, inclusiv de crizele regionale și schimbările climatice.

„Cunoaștem, de asemenea, că prețurile, costurile energetice rămân o povară în continuare pentru multe familii moldovenești. Cunoaștem foarte bine ce s-a întâmplat cu nivelul apelor în râuri, cunoaștem și alți factori care au contribuit la creșterea prețurilor pentru energia electrică. Însă, în continuare, ca și astăzi, puteți miza pe toată solidaritatea europeană”, a declarat Marta Kos.

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a afirmat că noua infrastructură va reduce dependența sistemului electroenergetic național de nodul de la Cuciurgan, controlat de regimul de la Tiraspol, și va consolida conexiunea cu România și piața europeană.

Potrivit ministrului, linia are o lungime de aproximativ 158 de kilometri și reprezintă o rută suplimentară pentru transportul energiei electrice, care va spori siguranța întregului sistem.

„Pentru Republica Moldova, securitatea energetică înseamnă lumină în case, activitatea întreprinderilor și servicii care funcționează. Dar înseamnă și libertatea de a lua decizii, fără teama că cineva va folosi energia pentru a-și impune voința”, a declarat Dorin Junghietu.

Ministrul a amintit că realizarea proiectului a fost complicată de războiul din Ucraina, care a afectat logistica, livrările de echipamente și desfășurarea lucrărilor.

„A fost dus înainte prin munca unor oameni care au găsit soluții atunci când războiul din vecinătate a complicat livrările, logistica și lucrările. Pentru cetățeni, rezultatul trebuie să fie unul concret: o țară mai bine pregătită să-și asigure energia și mai puțin vulnerabilă”, a afirmat oficialul.

Junghietu a mai spus că linia reprezintă un pas important în apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană, inclusiv prin conectarea infrastructurii energetice la rețelele europene.

Ambasadorul României la Chișinău, Cristian-Leon Țurcanu, a declarat că proiectul a fost realizat de o antrepriză formată din companii românești și că România rămâne un partener important pentru securitatea energetică a Republicii Moldova.

„România a fost și rămâne principalul partener și furnizor de stabilitate în domeniul energetic și nu numai pentru comunitățile de pe acest mal al Prutului. Mă bucur ca antrepriza formată din companii românești de prestigiu a implementat la cele mai înalte standarde europene un proiect complex, în pofida obstacolelor și provocărilor întâmpinate în desfășurarea lui”, a declarat diplomatul.

Costul total al proiectului Vulcănești–Chișinău este estimat la aproximativ 61 de milioane de euro, dintre care circa 27 de milioane de euro au fost alocate direct pentru construcția liniei.

Punerea în exploatare a fost amânată de cinci ori. Printre problemele care au întârziat procedura s-au numărat și dificultățile legate de reparația unui transformator esențial, trimis în Spania.

Autoritățile anunță că următoarele proiecte strategice pentru consolidarea interconexiunilor electrice sunt liniile Bălți–Suceava și Strășeni–Gutinaș. Prima are o valoare estimată la aproximativ 77 de milioane de euro, bani asigurați prin finanțări europene, iar cea de-a doua urmează să fie construită cu sprijinul Statelor Unite ale Americii.

politik

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

Peste 275.000 de gospodării s-au înscris la „Ajutor la Contor”...

Moldova negociază importuri de gaze din Ucraina, dar fără garanții...

Partidul Nostru critică guvernul Tofan după 100 de zile –...

Facturi mai mari de sărbători pentru moldoveni – Deputatul Cuiumju...

Gazul cumpărat de Energocom pentru noiembrie costă peste 87 de...

Peste 150.000 de cereri pentru compensațiile la energie, depuse într-o...