Intrunirea de joi a liderilor Bancii Centrale Europene este extrem de importantă, după ce, în ultimele luni, instituţiile europene nu au furnizat soluţii concrete împotriva crizei. Un lucru este clar vizavi de şedinţa de joi: fiecare cuvânt al lui Mario Draghi va fi analizat.
În timp ce politicile monetare ale BCE sunt principalul subiect al întrunirii de joi, investitorii, analiştii şi oficialii europeni aşteaptă, de fapt, detalii privind planul Băncii de achiziţie de titluri de stat, cu alte cuvinte, planul de salvare al zonei euro.
Banca Centrală Europeană se află sub o presiune a pieţelor care a fost în continuă creştere în ultimele luni. În ultimele săptămâni, însă, răbdarea investitorilor a ajuns aproape de limita, mai ales după declaraţiile făcute de Mario Draghi, preşedintele BCE, conform cărora instituţia este dispusă să facă "orice e nevoie" pentru a salva euro.
Mai mult, ţări precum Spania şi Italia, ale căror costuri de finanţare au crescut substanţial în această vară, fac presiuni asupra Băncii pentru a o motiva să repornească programul de achiziţie de obligaţiuni. Mario Draghi se află, însă, între dorinţa de a ajuta ţările aflate în dificultate şi dorinţa de a face pe plac membrilor Consiliului de Administraţie, unde opinia şefului Bundesbank, Jens Weidmann, care se opune acestui plan, cântăreşte foarte mult.
În plus, chestiunea achiziţiei de titluri de stat subliniază şi diferenţele majore dintre Franţa şi Germania. În timp ce şeful Bancii Centrale din Germania se opune unui astfel de program, susţinând chiar şi că este impotriva regulilor europene deoarece BCE nu are voie sa acorde ajutoare statelor, preşedintele francez, Francois Hollande s-a alăturat premierului italian, Mario Monti, şi a cerut ajutorul pentru coborarea costurilor de finanţare.
"Este rolul instituţiilor implicate să intervină, mai ales a Bancii Centrale Europene", a spus Hollande în urma unei vizite la Roma, care s-a desfăşurat marţi.
Planul BCE prevede achiziţia titlurilor cu maturitate scăzută, care ar avea efect imediat în reducerea costului de finantare al ţărilor afectate, doar în cazul în care acel stat a cerut un pachet de ajutor din partea Uniunii Europene. Astfel, ţările ar trebui să fie de acord să implementeze noi măsuri de austeritate şi reforme structurale, iar până acum, nici Spania, nici Italia nu şi-au exprimat dorinţa de a face aşa ceva.
În timp ce unele voci argumentează că simpla manipulare a ratei de dobândă ar fi suficientă, Draghi susţine că evoluţia ţărilor periferice este dovada faptului că "mecanismul de transmisie", cel care transpune deciziile BCE în economia reală, nu funcţionează corect.
Un alt argument împotriva planului de achiziţie de titluri de stat era faptul că BCE ar avea nevoie să tipărească bani, ceea ce ar duce la devalorizarea monedei europene. Oficiali ai instituţiei, sub protecţia anonimatului, au declarat însă că tipărirea de valută nu se află în planurile BCE.
BCE a mai derulat, anterior, un program de achiziţie de titluri de stat de pe pieţele secundare, prin care a "ajutat" statele cu 210 miliarde de euro din 2010 şi până la începutul lui 2012. Acesta era doar un program temporar, care a fost închis după ce şeful Bundesbank a făcut presiuni asupra colegilor săi din conducere BCE, argumentând că eforturile au fost ineficiente. În plus, acesta se teme de faptul că ţările "cheltuitoare", din sudul Europei, se vor obişnui cu aceşti bani "uşori" şi nu vor implementa măsurile necesare.
Eliminarea acestui plan de pe lista BCE va lăsa zona euro fără o soluţie palpabilă la soluţionarea crizei datoriilor, în contextul în care cele două elemente pe care se bazează politicienii europeni sunt programul BCE şi Mecanismul European de Stabilitate.
Expectativa din pieţele financiare
Analiţti din întreaga lume aşteaptă cu sufletul la gură rezultatul sedinţei "istorice" de joi. "Pentru unii, noul plan marchează sfârsitul doctrinei Bundesbank, care urmăreşte limitarea inflaţiei. Pentru alţii, este un rău necesar pentru calmarea crizei", a declarat pentru Financial Times, economistul ING, Carsten Brzeski.
Astfel, un mesaj pozitiv din partea lui Draghi ar împinge investitorii într-o frenezie, indicii bursieri urmând să se aprecieze, la fel ca şi moneda europeană. Un mesaj negativ sau neutru nu ar contribui la câştigarea încrederii investitorilor, lucru ce ar avea o influenţă negativă asupra pieţelor financiare.
Totuşi, mulţi analisţi din piaţa se aşteaptă la un răspuns vag din partea lui Mario Draghi, aşa cum s-a întâmplat şi după întâlnirile trecute.
Atât moneda europeană, cât şi acţiunile locale s-au apreciat încă de la începutul săptămânii, pe măsura ce investitorii şi-au arătat interesul pentru modul în care situaţia va evolua în zona euro.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE