Viitoarea Comisie şi viitorul Parlament European, sub semnul întrebării

 Miza este foarte mare, căci intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona (cel mai probabil în decembrie, dacă Dublinul şi Varşovia îi vor da undă verde) prevede că fiecare stat membru îşi păstrează reprezentantul în Colegiul Comisarilor - forul executiv al UE, care are drept de iniţiativă legislativă.

Desemnarea unei noi Comisii Europene se împiedică şi de Tratatul de la Lisabona, care creează o funcţie de preşedinte al Consiliului European şi conferă Înaltului Reprezentant pentru Politica Externă şi de Securitate europeană statutul de vicepreşedinte al CE. Prin urmare, fără a şti concret dacă documentul de la Lisabona va intra în vigoare, este dificilă crearea unei structuri de comisari şi respectarea algoritmului politic, notează European Voice.

Mai mult, nici liderii ţărilor membre nu vorbesc pe aceeaşi voce, interesele naţionale împingându-i să adopte poziţii diferite asupra modului în care Executivul va prinde forme. Dacă preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, a lansat varianta desemnării CE după referendumul din Irlanda privind Tratatul de la Lisabona, alţi lideri europeni vor să aplice Tratatul de la Nisa încă în vigoare (deci un număr mai mic de comisari decât state membre), iar alţi oficiali propun prelungirea mandatului actualei Comisii Barroso. Iar nemulţumirile statelor mici care nu vor să-şi piardă comisarul în cazul în care Comisia va fi alcătuită în baza Tratatului de la Nisa vor fi speculate de marii actori europeni pentru a amâna alegerea componenţei acestei. Argumentele care vor fi invocate de tabăra „granzilor” vor ţine tocmai de Tratatul de la Lisabona şi imposibilitatea de a crea un nou Executiv fără a şti concret dacă există un preşedinte al UE şi un „ministru de Externe” al Uniunii.

Europarlamentare „populate“ cu actualii comisari

O parte dintre actualii comisari nu riscă să aştepte desemnarea unui nou şef al Executivului (printre numele vehiculate numărându-se şi actualul premier olandez, Jan Peter Balkenende) şi se pregătesc să treacă în tabăra Parlamentului European. Pentru un mandat de europarlamentar candidează poloneza Danuta Hubner (comisar pentru Politica Regională), belgianul Louis Michel (comisar pentru Dezvoltare şi Ajutor umanitar), slovenul Janez Potocnik (comisar pentru Ştiinţă şi Cercetare), luxemburgheza Viviane Reding (Telecomunicaţii şi Societate Informaţională ) şi slovacul Jan Figel (Educaţie, Cultură şi Tineret).

 Însă chiar şi un mandat în noul Legislativ Comunitar va fi problematică. Dacă scrutinul va avea loc conform Tratatului de la Nisa, în urma căruia vor fi aleşi 736 de eurodeputaţi, intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona presupune creşterea numărului de parlamentari la 754, dar numai pentru 12 state. Prin urmare, eurodeputaţii din celelalte state care ar ieşi din schemă vor rămâne „blocaţi” în actuala legislatură, chiar dacă ţărilor din care provin li s-a repartizat un număr mai mic de mandate prin noul Tratat.

politik

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

România înăsprește condițiile de acordare a cetățeniei – Excepții pentru...

Putin a ordonat o scurtă încetare a focului în Ucraina,...

România reiterează interesul față de preluarea Portului Giurgiulești

Administrația Trump vrea să închidă 30 de ambasade și consulate...

SUA anulează un grant de 14,6 milioane de dolari destinat...

Întrevedere la Sofia – Igor Dodon s-a întâlnit cu președintele Bulgariei,...