.jpg)
Deputații se bucură de imunitate parlamentară atât în Republica Moldova, cât și în România. În timp ce unii experți susțin că astfel, deputatul este protejat împotriva urmăririlor judiciare și îi este garantată libertatea de exprimare, sunt și voci care afirmă că această prevedere constituțională ar lăsa loc de imixtiune a Parlamentului în activitatea sistemului de justiție, comunică Politik.md. Legislația în vigoare a Republicii Moldova prevede faptul că, solicitarea de ridicare a imunității deputatului vine din partea procurorului general și se adresează președintelui Parlamentului. La rândul lui, președintele Parlamentului aduce la cunoștința deputaților cererea în plenul Parlamentului. Dacă cererea procurorului general a parvenit în Parlament în perioada dintre sesiuni, aceasta se aduce la cunoștința deputaților la prima ședință plenară.
Republica Moldova vs. România
În tot acest proces, și comisia parlamentară Juridică, Numiri și Imunități are un cuvânt de spus. Aceasta va examina cererea procurorului în cel mult 15 zile și va audia deputatul vizat. Ulterior, Comisia va decide cu votul majorității membrilor, exprimat secret, „pentru” sau „contra” ridicării imunității, iar decizia va fi adusă la cunoștința deputaților.
„Atât Constituția, cât și Regulamentul Parlamentului prevăd procedura de ridicare a imunităților deputaților înainte ca aceștia să fie reținuți, arestați sau percheziționați. Deputatul nu poate fi reținut și percheziționat fără acordul majorității deputaților decât în cazurile de infracțiune flagrantă, dar va fi trimis în judecată abia după încuviințarea prealabilă a Parlamentului, după ascultarea sa. Totodată, inviolabilitatea nu se extinde asupra membrilor familiei deputaților”, susține Nicolae Osmochescu, doctor în drept și fost judecător la Curtea Constituțională a Republicii Moldova.
Lucrurile nu stau cu mult mai diferit în România. În ambele țări, procurorul general este cel care se adresează președintelui Parlamentului cu o solicitare de ridicare a imunității unui deputat.
„Parlamentarii pot fi cercetați de procuror fără nicio aprobare, dar dacă trebuie să fie luată măsura arestării preventive sau a percheziției, în România procurorii sunt obligați să solicite Parlamentului o încuviințare. Avem, însă, o problemă majoră în ceea ce privește membrii Guvernului. În cazul miniștrilor, care urmează să fie cercetați penal de către procurori, Constituția și o lege organică prevăd faptul că procurorii trebuie să ceară o încuviințare chiar la debutul urmăririi penale. Aceasta ce crează unele dificultăți. Uneori parlamentarii se opun ca miniștrii colegi, care sunt și membri de partid, să fie cercetați penal. Lucrurile dunt extrem de grave. Pentru miniștrii, care nu sunt membri ai Parlamentului, acea aprobare o dă președintele statului. Pentru miniștrii, care sunt parlamentari, aprobarea trebuie s-o dea Parlamentul”, a declarat Cristi Danileț, judecător și membru al Consiliului Superior al Magistraturii din România.
Refuzul de ridicare a imunității – imixtiune în actul justiției?
Magistratul român, Cristi Danileț, pune la îndoială necesitatea acestei prevederi legale în actuala formulare, dar și gradul de aplicabilitate a acesteia la actualele realități. Judecătorul susține că în România, în majoritatea cazurilor această încuviințare este acordată, iar atunci când asta nu se întâmplă, presiunea din exterior este destul de puternică, iar actul poate fi calificat drept o imixtiune în actul justiției.
„Când parlamentarii s-au opus, reacția Uniunii Europene, dar și a magistraților a fost extrem de rapidă pentru că după noi, refuzarea acordării acestei încuviințări de percheziție sau arestare - înseamnă cumva o imixtiune a Legislativului în actul de justiție. Prin act de justiție, trebuie să se înțeleagă activitatea liberă de cercetare atât din partea procurorilor, cât și actul de judecată din partea judecătorilor.
Noi de multe ori am spus că Constituția ar trebui îmbunătățită. Pentru ca să avem o justiție liberă, și procurorii trebuie să facă dosare penale atunci când ei consideră necesar potrivit legii, și să nu se opună colegii lor parlamentari la executarea unor acte de procedură. În România, cetățenii sunt oripilați în momentul în care Parlamentul refuză să dea acele încuviințări de începere a urmăririi penale, reținere, arestare sau percheziționare a unui ministru. Respectiv de - reținere, percheziție a unui parlamentar. Justiția în România și-a creat deja o faimă că este alcătuită din procurori și judecători curajoși și justiția trebuie să-și facă treaba în mod independent și liber fără opreliște. Cetățenii au înțeles că toți trebuie să fim egali în fața legii, iar organele statului sunt primele care trebuie să răspundă în fața legii în caz de abuzuri”, a mai adăugat magistratul.
”Presa este un partener în reforma justiției”
În timp ce în Republica Moldova, în contextul ultimelor evenimente, se utilizează tot mai des termenul de „justiție televizată” în context negativ, autoritățile de peste Prut consideră o obligație a procurorilor informarea publicului despre dosarele de rezonanță.
Procedura este coordonată de Consiliul Superior al Magistraturii din România, care a elaborat în acest sens un ghid de relație între sistemul judiciar și presă. „Toată lumea dezbate cazul în care un ministru sau un parlamentar este investigat penal. În România lucrurile sunt transparente. Procurorii au deja o bună practică stabilită și încurajată de CSM să dea publicității informații oficiale în legătură cu începerea urmăririi penale sau pornirii unei anchete.
CSM încă din anul 2006, cam când a început reforma justiției și anticorupției, a formulat o serie de recomandări, un ghid de relații între justiție și presă. Pentru noi, presa este un partener în reforma justiției și lupta anticorupție și nu un dușman. Transparența justiței este foarte importantă pentru a crește încrederea cetățenilor în activitatea procurorilor și judecătorilor. Astfel, am spus că pentru persoanele publice acuzate de infracțiuni, precum cele de corupție sau vizând fondurile publice, procurorii trebuie să anunțe presa prin intermediul comunicatelor despre începerea investigațiilor.
În acest mod preîntâmpinăm scurgerea neautorizată a informațiilor în spațiul public, și pe de altă parte arătăm presei și cetățenilor că noi nu avem nimic de ascuns. Sigur, cetățeanul cercetat păstrează mai departe calitatea de învinuit și are principiul prezumției nevinovăției, dar publicul trebuie să cunoască ce se întâmplă mai departe cu respectiva persoană cercetată”, ne-a declarat Cristi Danileț.
Postări asemănatoare
De la juridică la finanțe – Olesea Stamate transferată la...
Drumul Hîncești–Leova–Cantemir în pană – Ministrul Bolea promite finalizarea tronsonului până...
Stabilirea datei alegerilor parlamentare în septembrie a intrat în vigoare...
Stamate caută deputați să susţină crearea unei comisii care să...
Moțiunea simplă asupra politicilor ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, a...
CFM obține 85 de milioane de lei după rectificarea Bugetului...
Caută
Urmărește-ne
Arhivă
Hristos a Înviat! Creștinii sărbătoresc Paștele – Anul acesta Paștele...
aprilie 20, 2025
România înăsprește condițiile de acordare a cetățeniei – Excepții pentru...
aprilie 19, 2025
Putin a ordonat o scurtă încetare a focului în Ucraina,...
aprilie 19, 2025
Lumina Sfântă a pogorât deasupra Mormântului Mântuitorului din Ierusalim –...
aprilie 19, 2025
România reiterează interesul față de preluarea Portului Giurgiulești
aprilie 18, 2025
De la juridică la finanțe – Olesea Stamate transferată la...
aprilie 18, 2025
