(video) Cetățenia României, un drept care costă scump

Pentru familia Crețu pașaportul românesc este mai degrabă un vis. Deși dreptul la redobândirea cetățeniei este înscris în lege, pentru a face uz de el, soții au nevoie de bani, pentru care ar trebui să muncească jumătate de an. Bărbatul a apelat la Ambasada României, dar răspunsul a întârziat. Acesta a decis să atragă atenția asupra problemei sale într-un mod mai puțin obișnuit.

”La un moment m-am simțit în lanțuri și m-am gândit ca anume încătușat să ies în fața Ambasadei să arăt cum sunt în acest moment. Din suflet am venit, din suflet am spus tot. (...) Am 2500 de lei salariu și doi copii minori acasă, unul de 7 ani altul de 9 luni. De unde să îmi permit? Noi am rămas cetățeni români, noi nu am renunțat la cetățenia română, de ce să merg acum să hrănesc niște mâncăi?”, ne-a mărturisit Vitalie Crețu.

Într-adevăr, costurile ridicate pe care trebuie să le suporte un cetățean al RM ce vrea să își dovedească originile românești sunt confirmate și de juriști. Pentru familia Crețu taxele impuse la transcrierea certificatelor de naștere, a buletinelor și pașapoartelor românești se ridică la 960 de euro.

Problema a fost adusă la cunoștința liderilor de la Cotroceni și de președintele Uniunii românilor din Basarabia, Nordul Bucovinei și Ținutul Herța, Gheorghe Viță. Potrivit juristului, în timp, taxele consulare au fost reduse. Chiar și așa, acestea rămân în continuare inaccesibile pentru o bună parte dintre solicitanții de cetățenie.

”Pentru a-și obține actele ce trebuie să le anexeze la cerere pentru a redobândi cetățenia română persoanele achită aproximativ patru mii de lei, cu tot cu legalizarea lor la notar. După asta, la depunerea dosarului mai plătești 60 de euro. După obținerea cetățeniei, depunerea actelor la obținerea certificatului de naștere și cel de stare civilă costă cam 240 de euro, plus 140 de euro obținerea pașaportului. În total, în echivalentul leilor moldovenești ajunge și la 12 mii de lei. E o sumă foarte mare pe care nu fiecare și-o permite”, susține Gheorghe Viță, președintele Uniunii românilor din Basarabia, Nordul Bucovinei și Ținutul Herța.

Situația este paradoxală mai ales pentru că nu există niciun act prin care basarabenii au renunțat sau le-a fost reterasă cetățenia română. Aceștia au pierdut cetățenia împotriva voinței lor, spun experții, iar pentru remedierea acestei situații ar fi nevoie nici mai mult nici mai puțin decât de voință politică.

”Rușii au considerat ca fiind cetățeni sovietici toți locuitorii Basarabiei, pentru că erau și funcționari veniți din Transilvania. În momentul în care, pe 28 iunie s-au închis hotarele, spre seară, cei care n-au reușit să plece, toți erau cetățeni sovietici. Sovieticii au considerat orice intenție de a pleca deja ca fiind un act de trădare și trebuia aplicată măsura corespunzătoare. Cel puțin 100 de mii de basarabeni din România vin încoace, în schimb încolo era greu de plecat. Chiar dacă nu îi plăcea, România a lăsat să plece cine a vrut, că au regretat după asta, e o altă problemă”, consideră istoricul Igor Cașu.

”Noi am fost anexați printr-un pact diabolic, Ribentrop-Moltov. În legătură cu aceasta că nu există niciun act normativ, nicio lege organică prin are am fost lipsiți sau am renunțat la cetățenia României. Nouă ni s-a păstrat cetățenia României ce am avut-o până la ocupație, la 28 iunie 1940. (...) Se speculează că Uniunea Europeană nu dă voie României să acorde atâta cetățenii. Acestea sunt minciuni. România a ratificat în 2004 Conventia europeană privind cetățenia, art. 10 spune clar că orice stat decide singur cui și câte cetățenii să acorde. Anglia și Germania a dat mai multe cetățenii cetățenilor din fostele colonii decât România basarabenilor. (...) Cetățenia română până azi rămâne un calvar, nu există voință politică de la București să recunoască faptul că basarabenii și bucovinenii sunt cetățeni români, nu au renunțat la ea și nu au pierdut-o sub nicio altă formă”, a conchis Gheorghe Viță, președinte al Uniunii românilor din Basarabia, Nordul Bucovinei și Ținutul Herța, jurist de profesie.

Și persoanele cu dizabilități adesea devin victime ale birocrației, ajungând cu greu să obțină cetățenia română furată de ambițiile imperialiste de cândva. Frații Guțu, originari din Căușeni, au așteptat aproape doi ani să le fie confirmată de la București redobândirea cetățeniei. Asta pentru ca apoi, la Chișinău, unuia să-i fie refuzat dreptul de a depune jurământul statului român pentru că nu cunoaște limbajul braille.

”A venit răspuns, dar nu am putut să ne înscriem la jurământ. Care îi problema dacă nu poate citi? Am făcut procură pe soție, dar și așa au zis să ne adresăm la Societatea Orbilor și de la Ministerul Justiției. Ce să luăm de la ei nu ne-am spus. Ce mai vor, ce trebuie să ne poarte așa pe drumuri? Ne e greu să venim, atâta cheltuială de bani”, ne-a mărturisit Ion Guțu, nevăzător.

Am solicitat Ambasadei României de la Chișinău să comenteze neînțelegerea creată, însă am primit un refuz. După mai multe amânări, secretarul de presă la Ambasada României în Republica Moldova, Radu Filip, ne-a spus că nu a identificat nici un reprezentant al misiunii diplomatice ce ar putea comenta situația, dat fiid că ”această informație este deja disponibilă”.

În imposibilitatea de a depune jurământul statului român a ajuns și nevăzătorul Grigore Munteanu din raionul Nisporeni.

”Am depus actele și am așteptat un an și 10 luni. Când să depun pentru darea jurământului o refuzat, motivând prin faptul că n-o să pot semna. Le zic – atunci de ce ați primit actele? Îmi spun că da, a fost greșeala noastră că le-am primit. Atunci am ieșit la protest cu sloganul: părinților mei peste noapte le-au luat cetățenia, nu i-o întrebat nimeni, acuma eu trebuie să cerșesc cetățenia și încă cu bani? Am protestat și la 3-4 zile m-a sunat doamna Carmen de la Ambasadă și m-a invitat să depun jurământul. (...) Pașaport încă nu am, am obținut numai cetățenia fiindcă nu dispun de bani: 110 euro pentru certificat de naștere apoi încă atât pentru pașaport din pensia mea de 1300 de lei nu îmi permit. Am primit cetățenia mai ales pentru ca să fie cu un român mai mult. Poate o veni o vreme că n-o să trebuiască nici referendum, vor fi mai mulți cetățeni și automat vom trece pe tărâmul românesc”, a conchis Grigore Munteanu.