(video) Alegem instrumente greșite în lupta cu corupția? Provocările sunt interzise în UE, dar practicate la noi
octombrie 1, 2015
Republica Moldova alege instrumente greșite în lupta cu corupția. Drept urmare, numai în 2014, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat Republica Moldova în două cauze ce vizau persoane provocate să ia mită de agenți sub acoperire, informează Politik.md.
Deși principiile unei justiții corecte, implementate în Uniunea Europeană, nu agrează implicarea agenților sub acoperire în a provoca persoane la acte de corupție, această practică pare să fie destul de răspândită în Republica Moldova.
Primul caz, hotărârea „Sandu contra Moldovei”, din 11 februarie 2014, se referă la un medic veterinar condamnat de judecătorii din Republica Moldova pentru că a luat mită pentru a elibera un certificat ce permitea scoaterea din țară a unui câine. Chiar dacă cel ce a oferit mita nici măcar nu avea câine, iar medicul nu avea antecedente penale, judecătorii l-au condamnat pe veterinar la o pedeapsă cu amenda în valoare de 60 000 de lei, cu privarea de dreptul de a activa ca doctor veterinar pe o perioadă de doi ani.
Al doilea caz vizează hotărârea ”Pareniuc contra Moldovei”, din 1 iulie 2014, în care o angajată a organelor fiscale, fără antecedente penale, a primit o sumă de bani de la un agent sub acoperire. Deși din înregistrarea operațiunii reiese clar că femeia a refuzat în repetate rânduri să ia banii și a acceptat mita abia după insistența provocatorului, judecătorii din Republica Moldova au condamnat-o pe aceasta. Astfel printr-o decizie irevocabilă, femeii i-a fost aplicată o pedeapsă sub formă de amendă de 1 200 de euro şi trei ani de închisoare cu suspendare, dar și privarea de dreptul de a ocupa funcţii în cadrul Inspectoratului Fiscal pe o perioadă de trei ani.
Pentru aceste două condamnări la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Republica Moldova a fost obligată să achite victimelor, numai în 2014, prejudicii în valoare de 5 940 de euro.
Faptul că în Republica Moldova cauzele ce vizează probe obținute în urma provocărilor sunt examinate superficial și neprofesionist este confirmat și de expertul în drept, avocatul Roman Zadoinov.
”În drept penal, articolul 6 al Convenției Europene interzice provocarea. Cu alte cuvinte, infracțiunea trebuie să se producă de sine stătător, fără implicarea statului. În cazul în care statul singur crează faptul infracțional, persoana nu poate fi trasă la răspundere penală deoarece faptul s-a produs anume din vina statului. Acest fapte erau folosite tot timpul în regimurile comuniste. În URSS și în lagărul socialist se foloseau aceste metode pentru a elimina persoane nedorite din sistem, pentru a aresta și pentru a se răzbuna pe unele persoane ce nu erau pe placul puterii. De aceea, aceste fapte sunt interzise în dreptul internațional”, a declarat avocatul.
Fenomenul a ajuns și în atenția Centrului de Resurse Juridice din Republica Moldova. Autorii celui mai recent raport elaborat, privind executarea hotărârilor CEDO de către Republica Moldova, sugerează Curții Supreme de Justiție să elaboreze o serie de recomandări privind modul de examinare de către instanțele judecătorești a alegațiilor cu privire la provocări în comiterea infracțiunilor sau contravențiilor.
Totodată, există și condiții în care implicarea agenților sub acoperire a fost considerată acceptabilă de către CEDO. Astfel, utilizarea măsurilor speciale de investigație va fi considerată ca fiind justificată atunci când există motive întemeiate de a bănui persoana vizată de implicare în activitate criminală.