1. La 27 august 1991 a fost adoptată Declarația de Independență a R. Moldova ce ne puteți spune despre importanța istorică a acestui document?
Declaraţia de Independenţă a marcat încheierea unei etape a Mişcării de renaştere şi de eliberare naţională – ieşirea din captivitatea imperiului sovietic. Conţinutul ei derivă din actele adoptate de cea dintâi şi cea de-a doua Mari Adunări Naţionale din 27 august 1989 şi 16 decembrie 1990. Despre suveranitate şi despre dreptul nostru la viitor şi, respectiv, Proclamaţia (Document final) în care se conţinea şi dezideratul suprem – refacerea unităţii naţionale româneşti, prin abolirea, de jure şi de facto, a consecinţelor ocupaţiilor sovietice din 28 iunie 1940 şi 24 august 1944.
2. Declarația de Independență deranjează actuala guvernare. Cum credeți, de ce?
Spiritul şi conţinutul Declaraţiei de Independenţă nu au nimic în comun cu aberaţiile ideologice şi politice ale acestei grupări reziduale a fostului regim comunist sovietic de ocupaţie. Voronin şi cohorta sa nu sunt decât mostre din laboratorul unde se încerca facerea lui hommo sovieticus, mostre bune pentru un muzeu al totalitarismului comunist, pe când Declaraţia de independenţă era şi este orientată spre ziua de mâne. Adică realizarea dreptului nostru de a ne hotărî destinul de viitor în spaţiul istoric şi etnic al devenirii noastre naţionale, care nu este altul decât cel al etnogenezei poporului român.
3. La 27 august 1991 când s-a declarat independența țării s-a continuat numărătoarea după modelul sovietic. Acum avem legislatura a XVIII-a în loc de a VII-a nu ar fi cazul să revenim la normal?
Am propus atunci să înceapă o nouă numărătoare a legislaturilor. Din păcate n-am avut majoritatea parlamentară ca să adoptăm şi o asemenea decizie, astfel că legislaţia R. Moldova e acoperită şi până astăzi de solzii balaurului bicefal cu numele Molotov-Ribbentrop.
4. Apropo, ce se aude despre condamnarea oficială a pactului Molotov-Ribbentrop?
Pactul a fost condamnat de parlamentele mai multor ţări, inclusiv de cel al României şi al R. Moldova. E important să lichidăm, de jure şi de facto, consecinţele aplicării acestei odioase cârdăşii sovieto-naziste.
5. Cum ați caracteriza mediul politic actual din Republica Moldova?
M-a bucurat din toată inima victoria partidelor democratice în alegerile din 29 iulie 2009 şi constituirea Alianţei pentru Integrare Europeană. Sper ca toţi reprezentanţii acesteia să dea dovadă de maturitate politică, să pună în capul mesei interesele naţionale. La ora actuală o altă cale nu există. Dezgustul faţă de regimul aberant al generalului sovietic, Voronin e atât de mare, încât menţinerea acestora la putere, sub orice formă, poate declanşa o explozie socială cu consecinţe greu de estimat.
6. Domnule Matei, vă rog să faceți o mică caracteristică pentru fiecare dintre cei 3 președinți ai R. Moldova.
Exponenţi ai Biroului politic al Comitetului Central al Partidului Comunist din RSS Moldovenească. Cel dintâi ne-a băgat, în mod cu totul iresponsabil, în CSI, cel de-al doilea s-a plimbat pe la reşedinţă,  blocând orice iniţiativă de integrare europeană şi croind mereu planuri „din cuţite şi pahare”, cel de-al treilea a infectat spaţiul basarabean cu minciuni şi aberaţii bolşevice, cu viruşii umilinţei şi ai terorii.
7. Cum vedeți viitorul R. Moldova peste 5 ani?
În cadrul Uniunii Europene şi al Blocului Nord-Atlantic.
8. Vă rog să daţi o notă evoluţiei R. Moldova, începând cu anul 1990 până în prezent.
O mişcare haotică şi o chinuitoare căutare a identităţii. Lipsa unor repere sigure, consecinţele politicii diabolice de asimilare etnică şi de deformare a conştiinţei naţionale şi civice a românilor basarabeni    şi-au spus cuvântul. Orizonturile se vor însenina doar atunci când majoritatea românilor basarabeni îşi vor recăpăta conştiinţa propriei identităţi.
9. Cunoașteți ce se vorbește despre scriitorul Valeriu Matei?
Cred că am fost, pentru o lungă perioadă de vreme, personalitatea politică cea mai denigrată de coaliţia monstruoasă Voronin-Roşca–Lucinschi, constituită în 1999. Nu mă interesează ce se vorbeşte despre mine ca scriitor. E important ca cei ce vorbesc să şi citească ce-am scris. Dimensiunea faptelor contează, nu zvonurile ce se lansează într-o societate profund dezinformată cum e cea din R. Moldova.
10. De când a început colaborarea cu România și de ce nu vă stabiliți cu traiul acolo?
Am publicat primele versuri în România încă în 1981. Îmi iubesc ţara şi neamul aşa cum îl iubesc pe Dumnezeu. Eu locuiesc în România, în partea ei estică, cea care o lungă perioadă de timp a fost ocupată de călăii sovietici comunişti.
11. Se întâmplă de multe ori ca soția Dvs., Claudia, să fie muza care vă inspiră?
Nu se întâmplă, ci este.
12. Credeți că mai este la modă să fii scriitor?
Mai mult decât atât. E necesar să fii scriitor. Dacă ai talent, bineînţeles.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE