Summit-ul Uniunii Europene de pe 18-19 octombrie va fi unul crucial, în condiţiile în care liderii europeni au opinii divergenţe cu privire la soluţiile care ar trebui să rezolve criza zonei euro.
După ce a primit vineri Premiul Nobel pentru Pace, Uniunea Europeană trebuie să dovedească în continuare că este capabilă să ţină sub control problemele care afectează foarte grav Spania şi Grecia, dar şi restul ţărilor membre UE.
Grecia trebuie să dovedească că merită noua transă din ajutorul trocii
În timp ce sindicatele Greciei se pregătesc pentru o nouă grevă generală de 24 de ore pe 18 octombrie, guvernul elen trebuie să arate troicii FMI-BCE-CE că este pregătit să pună în aplicare reformele cerute de aceasta.
Guvernul de la Atena doreşte să primească o nouă transă a planului de salvare de 130 de miliarde, pe care l-a accesat iarna trecută.
Grecia are nevoie stringentă de transă de 31,5 miliarde de euro pentru a începe să-şi ramburseze datoria internă de opt miliarde de euro şi să asigure recapitalizarea bancilor elene, premierul Antonis Samaras declarând că ţara să nu poate rezista după luna noiembrie fără ajutor.
FMI: Grecia are nevoie de 2 ani pentru a-şi reveni
Problema Greciei rămâne controversată. Christine Lagarde a susţinut la Tokyo, în cadrul adunării anuale a membrilor FMI din perioada 9-14 octombrie, că elenii ar trebui să primească un răgaz de încă doi ani pentru a-şi rezolva problemele, precum şi o posibilă nouă restructurare a datoriei, scrie Bloomberg.
Directorul FMI s-a lovit însă de opoziţia Ministrului de Finante german, care a comentat că "dacă ai de alergat o distanţă mare, nu trebuie să o faci şi mai mare alergând într-o direcţie opusă, pentru o scurtă perioadă de timp".
Schaeuble a exclus însă posibilitatea că Grecia să părăsească zona euro: "Nu vă avea loc un faliment de stat în Grecia", adăugând că nu vede "sensul speculaţiilor privind părăsirea zonei euro de către Grecia".
Pe de altă parte, ministrul de finante suedez, Anders Borg, s-a arătat mai puţin optimist: "Cel mai probabil vor pleca (n.r. din zona euro). Nu trebuie să excludem posibilitatea că acest lucru să se întâmple în următoarea jumătate de an".
În cazul în care Grecia primeşte această prelungire de doi ani pentru atingerea ţintei sale de deficit, creditorii europeni vor trebui să găsească o metodă pentru finanţarea aceastei amânări, al cărei cost s-ar putea ridica la 20 miliarde de euro, scrie The Wall Street Journal.
Spania, rugată să ceară ajutorul
Dacă Grecia este nerăbdătoare să primească următoarea transă a ajutorului, Spania rămâne încă nehotărâtă în legătură cu accesarea unui plan de salvare european.
Josef Bonnici, membru al consiliului BCE, susţine că Spania ar trebui să ceară salvarea din partea partenerilor europeni înainte ca presiunea pieţelor să se intensifice.
Acesta recunoaşte însă că problemele acestei ţări sunt totuşi mai puţin acute în acest moment: "condiţiile (n.r. de pe piaţă) au devenit mai puţin grave, aşa că problema pare mai puţin urgenţă decât înainte".
Ministrul de Finanţe al Spaniei, Luis de Guindos, a declarat sâmbătă că ţara sa nu se grăbeşte să ceară o salvare, ţinând cont de optimismul pieţei financiare privind progresele făcute de spanioli. El a precizat şi că ţara să nu vă avea probleme în a-şi rambursa datoriile cu termen în octombrie.
Pe lângă problemele celor două state din sudul Europei, liderii europeni vor trebui să ia şi decizii privind viitorul uniunii bancare, precum şi în legătură cu ideea realizării unui buget centralizat pentru ţările zonei euro, separat de cel al celorlalte ţări membre UE.
Finlanda, prin prim-ministrul sau, Jyrki Katainen, este una din ţările cele mai conservatoare, fiind reţinută în legătură cu ambele planuri, scrie Reuters.