Sturza despre starea economiei moldovenești – „Este nevoie de ceva radical, altfel, ne prăbușim”

Fostul premier Ion Sturza își schimbă radical evaluarea asupra economiei Republicii Moldova și recunoaște că a fost „prea optimist”. Într-o analiză dură, acesta avertizează că modelul economic actual nu mai reușește să genereze suficiente venituri pentru a acoperi cheltuielile statului, iar țara intră într-o zonă tot mai periculoasă de îndatorare.

„Trebuie să recunosc. Am fost prea optimist atunci când mi-am exprimat punctul de vedere asupra economiei moldovenești”, afirmă Sturza.

Potrivit fostului premier, cifrele din rectificarea bugetară, reforma fiscală pe care o consideră „anemică” și lipsa de consecvență în reforma administrativ-teritorială arată că problemele economice sunt mult mai complicate decât păreau.

„Modelul economic actual nu generează nici pe departe venituri suficiente pentru a acoperi cheltuielile minime de existență ale statului”, susține Sturza.

Unul dintre principalele motive de îngrijorare este deficitul bugetar, care a ajuns la aproximativ 6% din PIB. În paralel, costurile pentru deservirea datoriei de stat au devenit o povară tot mai mare pentru buget.

„Ne împrumutăm tot mai mult, deficitul a ajuns la 6% din PIB, iar deservirea datoriei a devenit una dintre cele mai mari cheltuieli bugetare — 6,5 de miliarde de lei”, avertizează fostul premier.

Sturza susține că spațiul fiscal al statului este aproape epuizat. În opinia sa, colectarea fiscală a depășit deja 35% din PIB, iar o nouă majorare a impozitelor ar lovi direct în consum și în creșterea economică.

Fostul premier critică și speranțele privind o creștere economică accelerată, bazată în principal pe perspectivele integrării europene.

„Speranța într-o creștere economică majoră, bazată doar pe bune intenții, este iluzorie”, afirmă Sturza, care avertizează că nici fondurile și granturile europene nu vor veni automat și nelimitat.

În același timp, el pune sub semnul întrebării capacitatea Moldovei de a atrage investiții străine masive. Sturza enumeră o serie de probleme structurale: piața internă mică, forța de muncă redusă, infrastructura insuficient dezvoltată, piața de capital slabă, terenurile agricole fragmentate, subvențiile limitate, problemele sistemului judiciar și lipsa unei guvernări pe care investitorii să o considere suficient de predictibilă.

„Eu, ca investitor, nu mă cobor din pat dacă nu am răspunsuri convingătoare la TOATE aceste întrebări și perspectiva unui randament anual de 20–30%. Axioma”, scrie fostul premier.

Cel mai dur avertisment vine însă la finalul analizei sale.

„Este nevoie de ceva radical. Altfel, ne prăbușim.”

Sturza îl critică inclusiv pe premierul Vasile Tofan, despre care spune că a fost inițial prea direct în descrierea problemelor, dar ulterior a devenit prea „politic corect”.

„A ajuns la aceeași abordare ca toți cei de până la el: nu avem bani? Împrumutăm!”, susține fostul premier.

Sturza afirmă că Republica Moldova trebuie să revină la ideea unor schimbări radicale, folosind metaforic expresia „drujbă” pentru a descrie reformele profunde care ar trebui făcute în economie și administrație.

Situația este complicată, în opinia sa, și de inflația de 10%, tarifele energetice ridicate, presiunile salariale și conjunctura economică externă.

Fostul premier recunoaște că autoritățile au identificat cel puțin parțial problemele, iar în Guvern există economiști competenți. Problema, spune el, este lipsa unor soluții clare și a voinței politice de a le aplica.

„Este rău că politicienii, atât cei de la guvernare, cât și cei din opoziție, habar nu au cum să rezolve problemele”, afirmă Sturza.

Concluzia sa este una tranșantă: Moldova nu își mai permite politici bazate pe promisiuni, PR sau împrumuturi pentru a acoperi problemele curente.

„Trebuie încercat. Fără fantezii și fanatism. Fără PR personal și povești de telenovelă. Trebuie, pur și simplu, făcut ceva. Altfel, toate — guvernare, țară, investiții, tuda-siuda — nu mai au niciun sens.”

Bugetul ar urma să obțină circa 5,1 miliarde de lei în venituri suplimentare, conform noii politici bugetar- fiscale pentru anul 2027.

Scutirea personală crește de la 29.700 la 40.000 de lei anual, ceea ce lasă mai multe venituri neimpozitate pentru salariați.

Profitul reinvestit va fi impozitat cu 0%, pentru a stimula companiile să investească și să se extindă.

Impozitul pe dividende crește de la 6% la 8%.

Băncile vor plăti mai mult: impozitul pe profit crește de la 12% la 18%, măsură estimată să aducă circa 450 milioane de lei suplimentar la buget.

Accizele cresc: cu 10% pentru majoritatea produselor accizabile, cu 20% pentru motorină și tutun, iar pentru produsele de vaping majorarea este de 50%.

Sunt introduse/majorate accize pentru băuturi cu zahăr, energizante și articole pirotehnice.

HoReCa, cazarea și turismul vor avea o cotă TVA de 12%, potrivit variantei aprobate.

Pentru gaze, se propune TVA de 8% pentru primii 150 m³ consumați lunar, iar pentru energia electrică se aplică 0% pentru primii 100 kWh; aceste prevederi energetice intră în vigoare după sezonul rece, din aprilie 2027.

Cumpărăturile/coletele din străinătate vor fi taxate cu TVA, iar pentru fiecare colet este prevăzută o taxă fixă de 12 lei.

Guvernul susține că filosofia este: mai puține taxe pe muncă și investiții, dar taxe mai mari pe vicii, consum și sectoarele cu profituri ridicate.

Eduard Maciac

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

PTF Tudora–Starokazacie și-a reluat activitatea – Traficul revine la normal...

Bolea exclude liberalizarea totală a transportului feroviar de marfă: „Întâi...

Facturi la gaze cu probleme – Sute de consumatori reclamă...

„Ultima picătură”! Fermierii amenință cu proteste masive după majorarea TVA...

Berlinschii – Noua politică fiscală va pune presiune pe consumatori...

Extinderea Aeroportului Chișinău, amânată după o contestație – Câștigătorul licitației...