Din mica sa cameră a unui complex studenţesc din Bucureşti, Andrei Babcineţchi vede un teren de sport betonat. Nu este occidentul la care visează tânărul moldovean, dar este un prim pas: şederea în România este un traseu obligatoriu pentru cei din ţara sa, care vor să emigreze în Vest. Aşa încep jurnaliştii de la cotidianul francez “Le Monde” un articol dedicat situaţiei cetăţenilor din Republica Moldova care au trecut graniţa şi trăiesc în România.
“Sunt înscris la Academia de Studii Economice”, explică studentul. “În doi ani, îmi voi lua diploma şi vreau să-mi continui studiile în Europa de Vest. Dacă aş fi rămas în Moldova, n-aş fi avut nicio şansă. România este în Uniunea Europeană şi diploma pe care o voi obţine la Bucureşti va fi recunoscută în toate ţările membre. Nu vrem să fim izolaţi de restul lumii. Şi noi facem parte din UE”, mărturiseşte Andrei Babcineţchi pentru Le Monde.
La fel ca Andrei, zeci de mii de tineri moldoveni au venit în România la studii, împinşi de dorinţa de a pleca în Europa. Toţi cer paşaport românesc, considerat ca fiind cheia pentru spaţiul Schengen. Integrarea în UE a României, în 2007, a transformat Bucureştiul într-o ţintă foarte atractivă pentru tânăra generaţie de moldoveni care vorbesc româneşte. “Moldova nu este pregatită să intre în UE”, a declarat pentru Le Monde sociologul Dan Dungaciu. “Aceşti tineri vor să se integreze în Uniune individual. Cheia pentru ei este naţionalitatea română”.
Pe 14 aprilie, preşedintele Traian Băsescu s-a adresat Parlamentului pentru a susţine cauza Moldovei. “Nu putem să acceptăm ca noua generaţie de moldoveni să nu poată să-şi facă studiile în România sau în alte state europene”, a declarat el. De la acest apel, aproximativ 800.000 de cereri de paşaport au fost depuse la consulatul românesc de la Chişinău, scrie Le Monde.
Noua politică a Bucureştiului “înveninează”, însă, relaţiile dintre cele două state. Tensiunile dintre România şi Moldova au atins punctul critic după alegerile legislative din 5 aprilie. Manifestanţii au luat cu asalt străzile din Chişinău, unde tinerii au pus foc în clădirea Parlamentului. Opoziţia democrată şi pro-europeană a contestat victoria comuniştilor, conduşi de preşedintele Vladimir Voronin, apropiat de Rusia.
O victorie a opoziţiei anti-comuniste la alegerile anticipate din 29 iulie ar trebui să calmeze relaţiile dintre cele două ţări. Studenţii moldoveni din România, una dintre sursele cele mai puternice ale schimbărilor care au loc la Chişinău, se bucură astăzi de victoria lor: “Putem în sfârşit să vorbim serios de o integrare în Uniunea Europeană", spune Andrei Babcineţchi. “Am prins foarte repede gustul libertăţii”.

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE