“Deseori doriți să realizați o idee / un plan personal altruist: vecinul să aibă grijă de câinele Dvs., în timp ce plecați în vacanță, unicul fiu să practice sportul Dvs. favorit, prietenii să participe împreună cu Dvs. la protestul contra deschiderii unei centrale nucleare etc. Cum vă puteți realiza dorințele?Prin convingere, dar mai întâi trebuie să posedați arta persuasiunii (argumentului).
Prin manipulare, care nu necesită decât cunoașterea unor tehnici și strategii simple.”
(Ph. Breton)
Prin dezvoltarea unei societăți informaționale globale suntem manipulați prin tot felul de mesaje, comunicări pe care le recepționăm în fiecare zi. Manipularea opiniei publice are la bază o strategie care funcționează doar dacă este disimulată și are drept scop să ducă în eroare prin intermediul mesajului transmis. Totodată, manipularea este un mod de a convinge. Aceasta se deosebește substanțial de persuasiune. Astfel, a argumenta pentru a convinge publicul înseamnă a-i transmite mesaje la care acesta va adera ulterior sau care-i va provoca un anumit comportament. A contrario, o persoană manipulată nu cunoaște și nu înțelege pentru care raționamente a fost convinsă.
Practica manipulării opiniei publice este veche de când lumea, iar tehnicile specifice s-au diversificat și rafinat de la o epocă la alta. Deci, care sunt tehnicile de manipulare aplicate în prezent?
Pentru a conștientiza și a riposta față de mesajele de manipulare pe care le recepționăm în fiecare zi (în mass-media, la adunări populare, la serviciu, în familie etc.) sau pe care le răspândim cu “bună credință”, este necesar de a cunoaște și a înțelege esența strategiilor utilizate și în manipularea opiniei publice. Deferențiem următoarele strategii:
1. Strategia “diversiunii”
Fiind un element primordial al controlului social, strategia diversiunii constă în reorientarea și distragerea atenţiei publice de la problemele importante şi politica promovată de elita politică sau economică spre unele realități deformate sau informaţii irelevante existente. Dezinformarea constă în difuzarea unui melanj subtil de informații adevărate și false, redarea falsului drept adevăr și viceversa. Mass-media și internetul sunt vulnerabile acestui gen de tactici. “Acționați ca atenția publicului să fie distrată, departe de cele mai importante / grave probleme sociale, manipulați prin informații “bombe”, dar fără semnificație reală! Manipulați, supravegheați ca publicul să fie mereu preocupat de ceva, pentru a nu avea timp măcar să reflecteze” (extras din lucrarea “Arme silențioase pentru războaie liniștite”).
2. Strategia “problemă-reacție-soluție”
Strategia presupune crearea unei probleme, unei situații prevăzute, care va provoca o reacție publicului ca acesta să solicite adoptarea unor măsuri “adecvate”. De exemplu, nereacționarea promptă a forțelor de ordine în cazul extinderii violențelor din stradă, organizarea unor atentate teroriste, cu scopul ca societatea să fie cea care cere adoptarea unor legi privind asigurarea securității naționale în detrimentul libertății. Alt exemplu reprezintă crearea unei crize economice artificiale, care ar fi acceptată de societate drept un “rău necesar”, în detrimentul limitării drepturilor sociale şi neacordarea unor servicii publice calitative.
3. Strategia “graduală”
Pentru ca publicul să accepte o idee / politică, considerată inacceptabilă, trebuie ca aceasta să fie aplicată manipulativ, gradual, adică într-o perioadă de 10 ani. Cu ajutorul acestei strategii au fost realizate politicile social-economice din timpul anilor 1980-1990. Creșterea ratei șomajului, inflației, salariilor care nu asigurau un trai decent și alte măsuri adoptate în lupta contra crizei economice puteau provoca o revoluție, dacă ar fi fost aplicate brutal.
4. Strategia “amânată”
Un alt mod de a accepta o decizie nepopulară este de a o prezenta publicului drept un “rău necesar, câștigând, în același timp, încrederea și accordul societății ca decizia să fie implimentată în viitor. Întotdeauna este mai ușor de a accepta un așa-zis sacrificiu în viitor decât unul iminent, deoarece publicul are o tendință psihologică naivă bazată pe ideea “să sperăm că totul mâine va fi mai bine” și că sacrificiu de mâine va fi evitat. Aplicarea aceastei strategii oferă timp publicului să se obișnuiască cu ideea schimbărilor și, în final, să o accepte fără reticențe “când va sosi momentul potrivit”. Exemplu: politica de trecere de la valutele naționale la o monedă europeană unică, Euro, pierderea suveranității monetare și economice a fost acceptată de către statele-membre ale Uniunii Europene încă în 1994-1995 pentru ca să fie realizată doar în 2001.
5. Tratarea publicului în mod infantil
Această strategie este utilizată în majoritatea tehnicilor publicitare, orientate spre publicul larg. Astfel, în reclame sunt difuzate informații în care sunt prezentate personaje, într-un mod infantil, aproape naiv, de parcă spectatorul ar fi un copil mic sau ar avea un handicap mental. Mai mult ca atât, se încearcă intens ducerea în eroare prin adoptarea unui comportament media infantil, existând probabilitatea ca publicul să răspundă și să reacţioneze în aceeași manieră naivă.
În cadrul relațiilor interpersonale sau profesionale se aplică tehnicile hipnozei și repetiției. Acestea sunt foarte populare prin aplicarea programului neuro-lingvistic. Este vorba despre adaptarea comportamentului său, mișcărilor corpului, ritmului respirației în raport cu persoana abordată pentru a fi manipulată în interese personale. Succesul acestui joc constă în faptul ca interlocutorul să nu observe aceste tehnici.
6. Strategia “afectivă”
Manipularea afectivă este o primă categorie de procedee orientate spre crearea unei stări emoționale publicului receptiv, în scopul de a-i paraliza discernământul său, de a-l face să accepte mesajul politic fără discuții. Totodată, utilizarea tehnicilor emotive manipulatorii permite accesul liber la conștientul publicului pentru a implanta idei, dorințe, frici sau anumite comportamente dorite. Trebuie să diferențiem propaganda-necesar “irațională” de argumentarea rațională. Cele mai cunoscute elemente ale strategiei afective sunt folosite în publicitate și politică: seducția, reacția de identificare, seducția demagogică sau a stilului, a fricii sau autorității. Exemple: propagarea imaginii femeii perfecte în reclame, asocierea unui produs comercial cu gusturile unei persoane celebre, discursurile demagogice în politică, provocarea fricii, panicii în masă cum ar fi evenimentele din 11 septembrie 2001.
7. Încurajarea publicului să se placă în mediocritate
Denigrarea societății și încurajarea ei să trăiască “cool”, publicul să rămână prost, vulgar și analfabet. O turmă de animale este mai ușor de manipulat.
8. Strategia “intoxicarea opiniei publice”
Tehnicile de intoxicare sunt foarte subtile. Sondajele de opinie, topurile, testele formative ori dezbaterile televizate sunt câteva dintre metodele folosite în mod direct pentru inducerea în eroare sau pentru crearea unor false curente favorabile anumitor teme ori fabricarea si promovarea unor false politici și personalități politice.
9. Strategia “ramplasării revoltei prin culpabilitate”
Această strategie se aplică prin spălarea creierului, încât publicul să creadă că este responsabil și vinovat de condițiile și viața lui nefericită. Vor fi invocate diverse cauze: un nivel de inteligență redus, capacităţile fizice și intelectuale slabe, frica de schimbare. Astfel, în loc să se revolte împotriva sistemului existent, individul va avea un sentiment de culpă, rezultând într-o depresie, a cărei efect este inhibarea în acţiuni și reacții. “Şi dacă nu-i acţiune, nu se întâmplă nici o revoluţie...”
10. Cunașterea indivizilor “mai bine decât ei înșiși”
În ultimii 50 de ani, progresul ştiinţific a creat un decalaj tot mai mare între cunoştinţe poporului şi cele obținute şi utilizate de către elitele de guvernământ. Datorită dezvoltării unor științe, ca biologia, neurobiologia şi psihologia, "sistemul" a atins un nivel de cunoaştere avansată despre fiinţa umană, atât fizic cât și psihologic. Acest sistem, a ajuns să cunoască în mediu strict necesarul despre o persoană anumită. Aceasta înseamnă că, în majoritatea cazurilor, sistemul deține un control mai mare şi o influență asupra indivizilor “mai bine decât ei înșiși”.
Această tematică va fi abordată și în una din următoarele materiale din rubrica Tehnologii Politice…
Postări asemănatoare
Curtea Constituțională decide asupra rezultatelor alegerilor și validării mandatului președintelui...
Deputatul Carp a primit un comentariu de la Procuratură pe...
Forțele aeriene britanice vor desfășura avioane Eurofighter Typhoon în România
BBC: Cum să câştigi un referendum
De mâine ce facem?
Nici Filat nu o cunoaște personal pe Bacalu
Caută
Urmărește-ne
Arhivă
Vremuri grele pentru șefa de la Agricultură – Este aștepată...
martie 20, 2025
Au vrut bani dar au primit combustibil – CFM a...
martie 20, 2025
Vot în Parlament – Contractele de vânzare-cumpărare a terenurilor agricole...
martie 20, 2025
24 de veterani celui de-al Doilea Război Mondial, din Moldova...
martie 20, 2025
.jpg)
BNM vrea să mențină inflația într-un coridor de 5 %...
martie 20, 2025
Tranzacţiile în numerar interzise la procurarea unui imobil dacă suma...
martie 20, 2025
