SINTEZA SĂPTĂMÂNII LA POLITIK.MD

Săptămâna a început cu o veste tristă din lumea culturii, maestrul Eugen Doga a trecut în eternitate.

A fost glasul care ne-a unit inimile, omul care a pus frumusețea în note și a dăruit lumii o parte din sufletul nostru. Autoritățile au declarat zi de doliu național.

În ultimul drum Eugen Doga a fost condus pe 5 iunie din sala mare a Palatului Național "Nicolae Sulac".

La ora 12:00 s-a desfășurat un miting de doliu, iar apoi cortegiul funerar s-a îndreptat către Cimitirul Central, unde a avut loc procesiunea de înmormântare. Eugen Doga a murit la vârsta de 88 de ani.

Tot săptămâna aceasta Comisia Electorală Centrală a decis ca la Boldurești, Nisporeni să fie renumărate voturile, pentru alegerea primarului din comuna Boldurești. Decizia a fost luată în timpul unei ședințe, în urma unei cereri oficiale depuse de candidatul independent Serghei Bulicanu, care a pierdut la limită alegerile locale în fața lui Nicanor Ciochină

Potrivit CEC, pe lângă renumărare, Bulicanu a cerut și excluderea președintei biroului electoral al secției de votare nr. 23/11 din procesul de renumărare a voturilor. Bulicanu a raportat Comisiei că are probe că s-au „admis nereguli care au afectat procesul de numărare a voturilor” dintr-o secție de votare. Potrivit lui Bulicanu, au avut loc „erori și omisiuni”. Drept argument el a invocat diferențe între „numărul buletinelor de vot extrase din urna de vot și numărul semnăturilor de pe listele electorale, lipsa transparenței la numărarea voturilor, declararea a 24 de buletine de vot nevalabile fără a oferi dreptul membrilor birourilor să verifice conținutul acestora, identificarea în urna de vot a 5 buletine pe care nu a fost aplicată ștampila votat”.

CEC a admis cererea de renumărare a voturilor. Totodată a decis ca președinta biroului electoral a secției de votare nr. 23/11 să fie înlocuită pentru a exclude orice suspiciuni. La fel a dispus renumărarea numărului de alegători și semnături din listele electorale, a buletinelor de vot valabile și nevalabile, a buletinelor de vot neutilizate şi anulate pentru alegerea primarului din comuna Boldurești, mai exact în secțiile 23/11; 23/12;23/13 la data 7 iunie

Rezultatul renumărării va fi adus la cunoștință CEC-ului cel târziu pe 8 iunie.

Pe 1 iunie 2025, în comuna Boldurești din raionul Nisporeni a avut loc turul II al alegerilor locale, iar Nicanor Ciochină a fost reales primar cu 615 de voturi, ceea ce reprezintă 50,53% din numărul totala, iar contracandidatul său, Sergiu Bulicanu, a acumulat 602 voturi, sau 49,47%.

Pe 2 iunie 2025, liderii statelor membre ale Formatului București 9 (B9) și ai țărilor nordice s-au reunit la Vilnius pentru un summit extins, cu participarea președintelui Ucrainei și a secretarului general al NATO. În centrul discuțiilor s-au aflat securitatea euroatlantică, consolidarea flancului estic și sprijinul continuu pentru Ucraina și Republica Moldova.

În declarația comună semnată de președinții României, Lituaniei și Poloniei – co-gazdele evenimentului – se menționează clar: „Apreciem eforturile Republicii Moldova de a menține stabilitatea și de a avansa reformele pe calea sa europeană și vom continua să ne consolidăm sprijinul pentru Chișinău.”

Liderii celor 14 state participante au subliniat că sprijinul pentru Ucraina rămâne esențial, condamnând agresiunea Federației Ruse și cerând noi sancțiuni. Totodată, summitul a reafirmat angajamentul pentru creșterea cheltuielilor de apărare, cu ținta de cel puțin 5% din PIB, și consolidarea capacităților NATO în regiunea Mării Negre și a flancului estic.

Republica Moldova este menționată în contextul parteneriatelor strategice ale NATO și al sprijinului acordat statelor din vecinătatea estică. Declarația reafirmă dorința Alianței de a întări cooperarea cu Chișinăul, în paralel cu sprijinul acordat Ucrainei.

Următorul summit B9 va avea loc în România, în anul 2026.

Creștinii ortodocși de stil vechi l-au sărbătorit pe Sfinții Împărați Constantin și Elena. Mai multe localități din țară au sărbătorit hramul.

Tot săptămâna aceasta la Bruxelles a avut loc reuniunea Consiliului de Asociere RM -UE Delegația oficială a fost condusă de premierul Recean și mai mulți membri ai guvernului.

În cadrul reuniunii au fost analizate progresele înregistrate în procesul de aderare la UE, cu accent pe reformele în justiție, combaterea corupției, consolidarea democrației și cooperarea economică, în special în domeniul energetic.

Au fost programate întrevederi bilaterale cu comisari europeni și organizarea unui eveniment public dedicat Planului de creștere pentru Moldova.

Sprijinul constant acordat de Uniunea Europeană Republicii Moldova în procesul de aderare și susținerea reformelor interne au fost subiecte centrale ale întrevederii dintre prim-ministrul Republicii Moldova și președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, desfășurată la Bruxelles.

Șeful Executivului de la Chișinău a exprimat recunoștință față de Parlamentul European pentru susținerea acordată și încrederea manifestată față de parcursul european al Moldovei. Acesta a salutat aprobarea Planului de Creștere pentru Republica Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro, considerat un pas crucial pentru accelerarea integrării europene.

„Vom face tot ce ne stă în putere pentru a fi pregătiți de aderare până în 2028, iar Republica Moldova să fie nu doar sprijinită, dar și reprezentată în Parlamentul European în calitate de membru al UE”, a declarat prim-ministrul.

Discuția a avut loc în marja participării la cea de-a noua reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, organizată la Bruxelles.

Președintele României, Nicușor Dan, vine la Chișinău

Președintele României, Nicușor Dan, va efectua marți, 10 iunie, o vizită oficială la Chișinău, prima de la preluarea mandatului. Vizita are un caracter simbolic și confirmă angajamentul ferm al României pentru sprijinirea Republicii Moldova în parcursul său european.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat miercuri, 4 iunie 2025, în cadrul unei conferințe de presă la Palatul Cotroceni, că integrarea europeană a Republicii Moldova este una dintre prioritățile mandatului său, confirmând o vizită oficială la Chișinău programată pentru data de 10 iunie.

„Vom avea 10 iunie o vizită a noastră la Chișinău, imediat după participarea la un summit în Ucraina, la un summit între țările din Europa de Sud-Est și Ucraina”, a precizat șeful statului, detaliind calendarul acțiunilor externe ale României pentru luna iunie.

În ceea ce privește susținerea Republicii Moldova în contextul integrării europene, Nicușor Dan a declarat că România trebuie să fie mai activă în promovarea intereselor proprii și regionale în structurile europene și euroatlantice. „România nu a fost suficient de activă și acesta e un lucru pe care îmi doresc să-l corectăm. Să ne susținem interesele, integrarea Republicii Moldova, de exemplu, cu discuțiile care vor începe în a doua jumătate a anului pe pachetul financiar 2028–2034 și toate astea”, a spus Președintele.

Nicușor Dan a subliniat că ajutorul acordat Ucrainei și sprijinul oferit Republicii Moldova țin direct de securitatea națională a României: „Cred că e important ca, de la nivelul autorităților statului și, evident, al Președintelui, să explicăm oamenilor că securitatea Ucrainei și ajutorul României pentru Ucraina sunt chestiuni care țin de securitatea României însăși și de securitatea Republicii Moldova. Asta trebuie să spunem și să repetăm de câte ori e cazul”.

Pe dimensiunea de securitate, Președintele a reafirmat sprijinul pentru întărirea Flancului Estic al NATO și a arătat că România susține crearea unui centru european dedicat securității maritime la Marea Neagră. „Este una din mize. Da, vom solicita ca România să găzduiască acest centru”, a confirmat el.

Totodată, șeful statului a declarat că România nu are în acest moment o strategie clară proprie pentru Marea Neagră, ceea ce ar trebui remediat urgent pentru a valorifica mai bine parteneriatele existente cu Bulgaria și Turcia.

În ceea ce privește războiul hibrid și influența Federației Ruse în regiune, Președintele a indicat că va începe consultări cu instituțiile relevante începând cu luna iulie, pentru a evalua atât riscurile, cât și posibilele colaborări locale în beneficiul intereselor rusești. „Bineînțeles că ne vom uita la lucrurile astea”, a spus el, referindu-se la posibile acțiuni de subminare din partea unor politicieni sau funcționari care ar putea acționa în interesul Kremlinului.

„Amenințarea rusă este pentru întreaga Europă și atunci e foarte important să avem o solidaritate europeană”, a mai declarat Nicușor Dan în contextul cooperării regionale.

Vizita din 10 iunie la Chișinău va fi prima vizită bilaterală a noului președinte român în Republica Moldova.

Șeful statului român va avea întrevederi cu oficiali de rang înalt și va discuta despre aprofundarea cooperării bilaterale, proiectele comune și sprijinul direct oferit de România în domenii-cheie precum infrastructura, energia și educația.

Tot săptămâna aceasta, Guvernul a aprobat un proiect care a stârnit discuții în societate prin care statul garantează un împrumut de 400 de milioane de euro acordat Companiei Energocom de către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), în scopul asigurării securității aprovizionării cu gaze naturale. Decizia a fost luată în cadrul ședinței de la Chișinău, ca parte a angajamentelor asumate de autorități în Scrisoarea de Intenție semnată cu Comisia Europeană.

Împrumutul vine în contextul epuizării fondurilor disponibile în cadrul facilității BERD „Securitatea furnizării gazelor naturale”, începând cu august 2025. Statul va prelua riscul de garantare, ceea ce va scuti Energocom de plăți suplimentare, inclusiv de un comision de risc în valoare de 64 milioane de euro.

Guvernul a argumentat că excluderea garanțiilor proprii pentru companie este necesară, având în vedere caracterul strategic al proiectului și riscul major de creștere a tarifelor la gaze, în cazul transferării costurilor suplimentare către populație.

În plus, Energocom va beneficia de scutiri fiscale și vamale, inclusiv de TVA, accize și taxe pentru importurile de bunuri și servicii legate de activitatea de furnizare a gazelor și energiei electrice.

Facilitatea este structurată în trei tranșe de tip „împrumut revolving” în valoare de 300 milioane euro și o tranșă SBLC de 100 milioane euro, toate garantate integral de stat.

Membrul Consiliului de administrare al Energocom, Alexandr Slusari, a declarat că a obținut răspunsuri la toate întrebările privind contractarea directă a unui credit BERD pentru achiziția de gaze naturale, însă a criticat dur lipsa de transparență a guvernării.

„Asist acum la ședința Consiliului Energocom. Am examinat subiectul privind accesarea directă a creditului BERD pentru procurarea gazelor naturale. Am avut un șir de întrebări, mai ales în contextul rezonanței politice a problemei cu acordarea garanției de stat. Am primit răspunsuri la toate întrebările mele și m-am convins că tranzacția se face în beneficiul cetățenilor Republicii Moldova”, a precizat Slusari.

Totodată, el a subliniat o „mare problemă în comunicare a guvernării cu societatea”, acuzând autoritățile că nu au informat din timp despre împrumutul garantat de stat.

„Consider că toată informația legată de acest credit BERD și garanții de stat urma să fie prezentată de autorități abilitate cu mult timp înainte. Să nu aflăm despre acest lucru cu o zi înaintea ședinței Guvernului”, a declarat Slusari.

În acest context, el a anunțat că a cerut public organizarea unei conferințe de presă din partea ministerului Energiei împreună cu conducerea Energocom pentru a oferi explicații și cifre, care denotă calea corectă de dezvoltare a companiei Energocom cu creditul BERD, precum și beneficiile pentru bugetul de stat și consumatorii gazului.

Tot în săptâmâna curentă, Directorul Serviciului Vamal Alexandru Iacub a numit un nou șef interimar la Biroul Vamal Centru care este Vitalie Procopii, fostul șef INI vizat în acte de corupție, reținut de CNA pentru luare de mită. Numele lui Procopii a figurat în mai multe procese penale pentru trafic de influență și îmbogățire ilicită.

Astfel, prin ordinul cu Nr.810-p semnat de către Alexandru Iacub, șeful Serviciului Vamal, la data de 30 mai curent, Vitalie Procopii a fost numit în funcția de șef adjunct al Biroului Vamal Centru, începând cu ziua de ieri, 2 iunie, pe perioada în care Artiom Popenco deține interimatul funcției de șef, după ce Iurie Gorea, șeful BV Centru a fost reținut de CNA.

Amintim că în luna septembrie 2019, Vitalie Procopii a fost reținut de către ofițerii CNA și procurorii anticorupție, după ce ar fi pretins și primit suma bănească în valoare de circa 15 mii de euro de la un agent economic, susținând că în schimb nu vor trasmite materialele de care dispun către organul de urmărire penală, pentru pornirea procesului penal pe faptul comiterii evaziunii fiscale de către agentul economic, notează pulsmedia.md

Canalele de Telegram au scris anterior despre faptul că în septembrie 2024, deputatul PAS Andrian Cheptonar solicita oficial crearea unui cont de asistent parlamentar pentru Vitalie Procopii.

Guvernul a anunțat săptămâna aceasta că va iniția crearea unui nou punct de trecere a frontierei Cosăuți–Iampol cu Ucraina. Exexutivul de la Chișinău a aprobat inițierea negocierilor pentru înființarea unui nou punct de trecere a frontierei cu Ucraina, în zona Cosăuți–Iampol, prin semnarea unui protocol interguvernamental cu autoritățile de la Kiev.

Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, noul punct vamal va contribui la reducerea timpului de așteptare la frontieră și va consolida cooperarea moldo-ucraineană, inclusiv în domeniul economic.

Localnicii din zona de frontieră vor beneficia de proceduri simplificate de traversare a hotarului, potrivit proiectului.

Acordul de bază privind punctele de trecere dintre cele două țări a fost semnat în 11 martie 1997, iar noul punct va fi reglementat printr-un protocol adițional.

Un alt subiect care a fost cap de afiș a vizat discuțiile despre o posibilă ieftenire a tarifelor la gaz și electricitate. Săptămâna aceasta șeful de la Moldovagaz, Vadim Ceban a declarat că nu există premise pentru reducerea tarifelor la gaz în Republica Moldova, întrucât prețurile de achiziție de pe piața internațională rămân ridicate.

Potrivit acestuia, prețul gazelor de tip TTF este de aproximativ 34 – 35 de euro, la care se adaugă 8 euro pentru transport.

”Noi nu suntem ANRE. Dar reieșind din cifrele pe care le avem, nu sunt premise de reducere a tarifelor. În același timp, nu sunt premise nici de majorare a prețurilor la gaze”, a menționat Vadim Ceban.

El a explicat că pentru ca prețul final plătit de consumatori să scadă la jumătate, și prețul de achiziție ar trebui redus în proporție similară.

”Pentru a reduce tariful pentru consumatorul final, prețul de achiziție ar trebui să scadă în jumătate”, a adăugat președintele Moldovagaz.

Pe de altă parte, fostul ministru al Energiei, Victor Parlicov, a declarat că nu exclude o posibilă reducere a tarifelor la energie electrică din considerente politice, în preajma alegerilor parlamentare.

”Nu exclud că există preferința politică ca acest tarif să fie redus mai aproape de alegeri. Dar există și factorul prețului imprevizibil. Noi intrăm în perioada de vară. Vara prețurile pot fi atât joase, dar prețurile pot crește și la niveluri foarte înalte”, a spus Parlicov la jurnaltv

Fostul ministru a precizat că precipitațiile abundente din această primăvară ar putea contribui la stabilizarea prețurilor, datorită potențialului de producție hidroenergetică din Ucraina și România.

”Primăvara s-a arătat bine din perspectiva precipitațiilor. Respectiv, producerea energiei prin intermediul hidro, atât în Ucraina, cât și în România, are potențial. Eu, personal, nu mă aștept la creșteri spectaculoase de prețuri în perioada de vară, pentru că există acest amortizor hidro care poate menține prețurile”, a explicat Parlicov.

Acesta a criticat și lipsa de comunicare eficientă a autorităților, subliniind că neîncrederea cetățenilor este alimentată de tăcerea oficialilor. ”Este important că fie o comunicare și o explicație pentru cetățeni. Trebuie să există o comunicare mai bună. De multe ori problema nu este în faptul că se face ceva greșit, ci în faptul că nu se explică societății ce se întâmplă”, a adăugat el.

Declarațiile vin în contextul în care, recent, Energocom a anunțat că în luna mai a achiziționat energie electrică la un preț mediu ponderat de 106,6 euro/MWh – cel mai mic nivel din ultimele cinci luni.

Și Alexandr Slusari, membru al Consiliului de administrare al Energocom, a anunțat că în luna mai întreprinderea a procurat energia electrică la cel mai mic preț mediu ponderat din acest an.

Într-un mesaj public, Slusari a precizat că Energocom lucrează de cinci luni „24/7 cu diligență enormă” pentru a asigura livrări fără întreruperi și la prețuri accesibile.

Totodată, el a criticat Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, întrebând „cât timp cei de la ANRE își vor bate joc de consumatori și nu vor micșora tarifele”, avertizând că „toate aceste jocuri electorale cu tarife pot avea final nefast pentru guvernare”.

Potrivit comunicatului oficial al Energocom, în luna mai au fost achiziționați aproximativ 318 mii MWh de energie electrică, la un preț mediu ponderat de 106,60 euro/MWh. Peste 72% din volumul total provine din importuri, iar restul de 27% din surse interne. Din România a fost cumpărată energie echivalentă cu 9,12% din consumul total. Alți 37,63% provin din contracte bilaterale cu furnizori externi, iar 25,96% de pe bursele OPCOM și BRM. Pe plan intern, CET-urile din Chișinău și Bălți au livrat 22,53 mii MWh, iar energia din surse regenerabile a constituit 63,9 mii MWh, adică 20,18% din total. Prețul mediu publicat nu include cheltuieli de transport sau rezervare a capacității.

Președintele Partidului Liberal Democrat din Moldova, fostul premier Vlad Filat, a acuzat Guvernul PAS și Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) că au instituit o schemă prin care cetățenii Republicii Moldova au fost suprataxați „legal” în doar cinci luni cu peste 47,5 milioane de euro din tarifele la energia electrică.

„Criza energetică nu este doar o consecință a contextului regional – este o schemă cinică prin care moldovenii sunt taxați excesiv, cu protecția Guvernului și complicitatea ANRE”, a scris Filat într-o analiză publicată marți.

Fostul premier prezintă o defalcare lunară a diferențelor dintre prețul de achiziție al energiei și tariful aplicat consumatorilor:

— Ianuarie: 434 000 MWh achiziționați la un preț mediu de 129,7 EUR/MWh. ANRE a aplicat un tarif de 145 EUR/MWh. Diferență: 6,64 milioane euro;

— Februarie: 403 000 MWh la 137,53 EUR/MWh. Diferență: 3,01 milioane euro;

— Martie: 384 000 MWh la 119,85 EUR/MWh. Diferență: 9,66 milioane euro;

— Aprilie: 339 000 MWh la 109 EUR/MWh. Diferență: 14,2 milioane euro;

— Mai: 318 000 MWh la 106,6 EUR/MWh. Diferență (estimare conservatoare): 14 milioane euro.

„TOTAL: 47 510 000 EURO luați de la cetățeni printr-un tarif umflat și justificat birocratic. În 5 luni!”, afirmă Filat, care estimează că până la finalul anului suma ar putea depăși 110 milioane euro.

„Unde sunt banii? Nu sunt în contul Energocom. Nu sunt în bugetul de stat. Regula este simplă: viața bate filmul. Dar scadența vine. Fără factură fiscală. Ci cu una penală”, a conchis liderul PLDM.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a venit cu precizări oficiale după apariția unor critici în spațiul public legate de prețul energiei electrice achiziționate de către S.A. ”Energocom” și lipsa ajustării tarifelor pentru consumatori.

Instituția reamintește că tarifele reglementate sunt stabilite în baza costurilor anuale prognozate, și nu se modifică lunar, chiar dacă prețul de achiziție al energiei scade temporar. Ajustările se fac doar dacă diferența față de costul inclus în tarif depășește 5%, iar abaterile trebuie confirmate de datele financiare reale ale furnizorului.

„Un preț mai mic într-o lună nu justifică automat o reducere de tarif”, subliniază ANRE, care adaugă că monitorizează constant costurile furnizorilor reglementați și va interveni dacă vor exista premise clare pentru ajustări, în sus sau în jos, conform legii.

De asemenea, Agenția respinge acuzațiile privind presupuse interese electorale sau decizii arbitrare și face apel la responsabilitate în comunicarea publică, în special din partea politicienilor.

ANRE dă asigurări că rămâne deschisă dialogului și va oferi informații clare despre evoluțiile din sectorul energetic.

În prezent, consumatorii achită 16,74 lei pentru un metru cub de gaz, iar ultima reducere de tarif a avut loc în data de decembrie 2024, când prețul a fost micșorat cu 3,16 lei. Ceban a precizat că, în lipsa unor fluctuații majore pe piețele externe, tarifele interne vor rămâne stabile pe termen scurt.

În contextul subiectelor energetice, Renato Usatîi, președintele Partidului Nostru Usatîi a declarat recent că Guvernul a blocat propunerea de anulare a salariilor de lux pentru membrii Consiliului de observatori al ‘Moldovagaz’”

În cadrul Adunării Generale a acționarilor SA „Moldovagaz” din 30 mai, reprezentanții Guvernului Republicii Moldova au blocat o propunere „Gazprom” care viza anularea salariilor de 150.000 de lei lunar pentru membrii Consiliului de observatori ai companiei. Informația a fost făcută publică de președintele Partidului Nostru, Renato Usatîi, care a criticat dur decizia autorităților.

„Reprezentanții Guvernului, ca să arate că au grijă de oameni, au propus ca salariile să fie reduse la 60-70 de mii de lei. Reprezentanții „Gazprom”, acționarul majoritar, a venit cu o altă propunere, să fie anulate aceste salarii, dar Guvernul Republicii Moldova a ignorat inițiativa, respectiv au rămas valabile lefurile de 150 de mii de lei, plus un bonus de circa un milion de lei anual.”, a declarat Renato Usatîi în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RLive TV.

În prezent, membrii Consiliului, care se întrunesc online o dată la 3-4 luni, primesc lunar sume echivalente cu veniturile anuale ale multor cetățeni, mai spune președintele Partidului Nostru.

„Mare cinism, mai ales din partea unor persoane cu milioane de lei declarate. Am făcut un calcul – acești „gospodari” ne costă pe noi, cetățenii, în jur de 15–20 de milioane de lei anual. Asta tot intră la „război hibrid” cu Moscova?”, se întreabă Renato Usatîi.

Săptămâna aceasta, Guvernul implicit MAI a renunțat la un proiect controversat privind armele pentru demnitari. Ministerul Afacerilor Interne a exclus din proiectul de modificare a legislației care permitea obținerea permisului de port armă de către persoanele cu funcții de demnitate publică fără control medical și fără instruire obligatorie.

Mai multe partide au criticat acest proiect scandalod. Asfel PNM a declarat că proiectul MAI deschide ușa abuzurilor și pun în pericol viața cetățenilor”

Decizia a fost luată în urma reacțiilor critice venite din partea mai multor lideri politici și a societății civile.

Versiunea revizuită a proiectului, transmisă Cancelariei de Stat, prevede reguli mai stricte pentru regimul armelor de uz civil, inclusiv interdicții pentru persoanele domiciliate în stânga Nistrului sau implicate în structuri neconstituționale, interzicerea accesului cetățenilor străini la arme neletale și obligații sporite pentru tirurile de tragere.

Proiectul se află în prezent în etapa de avizare interinstituțională și consultare publică. MAI îndeamnă toți cetățenii și organizațiile interesate să participe activ cu recomandări.

Această idee a unor funcționari de la minister a fost una foarte proastă și neinspirată. E bine că au revizuit proiectul de lege. Deputații sunt total împotriva acestor excepții”, a declarat Radu Marian, deputat PAS, după ce MAI și-a retras inițiativa.

Tot săptămâna aceasta, așa-zisele autorități din regiunea transnistreană au solicitat Federației Ruse un ajutor financiar în valoare de 200 de milioane de dolari, pentru a susține sectorul social și întreprinderile din regiune, în contextul crizei economice profunde cu care se confruntă administrația separatistă, potrivit presei din stânga Nistrului.

Cererea vine în condițiile în care circa 35% din veniturile lunare ale regimului sunt redirecționate pentru acoperirea deficitului bugetar, iar salariile bugetarilor și pensiile sunt plătite parțial sau din fonduri împrumutate de la bănci comerciale. Doar 30% dintre angajații bugetari au primit salariile pentru luna aprilie, iar mai mulți salariați din Dubăsari nu și-au primit lefurile din martie.

În paralel, autoritățile separatiste au revizuit, de la 1 iunie, indemnizațiile pentru 4 500 de veterani pensionari care încă lucrează, estimând o economie de circa 8,5 milioane de lei lunar. În același timp, se mențin integral plățile pentru pensionarii inactivi.

Pentru a compensa lipsa veniturilor, regimul a crescut presiunea fiscală asupra populației, impunând taxe suplimentare pentru cei cu venituri mai mari de 90 000 de lei anual, în timp ce controalele fiscale au devenit mai intense.

Criza economică s-a adâncit la începutul anului, după ce Rusia a sistat livrările gratuite de gaze naturale, reluând parțial livrările abia din februarie, prin rute alternative, dar în volume insuficiente pentru a susține producția de energie electrică, o sursă importantă de venit pentru regimul de la Tiraspol.