Majorările salariale pregătite de Guvern riscă să nu acopere scumpirile din Republica Moldova, iar unele categorii de angajați din sectorul bugetar ar putea ajunge să câștige mai puțin în termeni reali. Avertismentul vine din partea vicepreședintelui Confederației Naționale a Sindicatelor, Sergiu Sainciuc, care atrage atenția că inflația de 10,8% din octombrie pune sub semnul întrebării eficiența noii legi a salarizării. Sindicaliștii sunt nemulțumiți și de reducerea plafoanelor pentru premiile unice, premiul anual și sporurile pentru performanță.
Potrivit lui Sergiu Sainciuc, o parte dintre propunerile înaintate de sindicate au fost luate în considerare la elaborarea proiectului, însă altele au fost ignorate. Una dintre principalele nemulțumiri vizează diminuarea plafoanelor și a cuantumurilor unor plăți suplimentare acordate angajaților din sectorul bugetar.
Reprezentantul sindicatelor susține că reducerea premiilor anuale, a premiilor unice și a sporurilor pentru performanță ar putea afecta în special salariații cu venituri mici, pentru care aceste plăți reprezintă o componentă importantă a veniturilor.
„Mă deranjează faptul că se diminuează plafoanele și mărimile premiilor unice, ale premiului anual și ale sporurilor pentru salariul de performanță. Noi considerăm că acest lucru va afecta salariații cu retribuția foarte mică”, a declarat Sergiu Sainciuc.
O altă problemă majoră semnalată de sindicaliști este raportul dintre eventualele majorări salariale și creșterea prețurilor. În opinia lui Sainciuc, simpla majorare a salariilor nu garantează îmbunătățirea nivelului de trai, dacă veniturile suplimentare sunt anulate de inflație.
„Inflația care este în Republica Moldova, în ce măsură va asigura o sustenabilitate a salariilor? Și dacă aceste salarii vor acoperi rata inflației care este în creștere? Pentru că, dacă evaluați luna octombrie, avem 10,8%. În acest context, nu este exclusă situația când salariile vor fi erodate de către inflație”, a avertizat vicepreședintele Confederației Naționale a Sindicatelor.
Acesta a atras atenția și asupra evoluției veniturilor în sectorul bugetar, menționând că unele categorii de angajați au înregistrat deja pierderi în raport cu perioada similară a anului precedent. Printre domeniile menționate se numără cultura și Ministerul Apărării.
Potrivit datelor invocate de sindicalist, salariul mediu din sectorul bugetar în trimestrul al doilea a ajuns la aproximativ 13.800 de lei, reprezentând circa 82% din salariul mediu pe economie.
Sainciuc consideră că noua lege a salarizării a reușit, în principiu, să stabilească o ierarhie a funcțiilor în funcție de competențe și responsabilități. Totuși, acesta susține că principala problemă rămâne nivelul insuficient al salariilor mici.
El a explicat că raportul dintre salariul maxim și cel minim a fost redus de la 1 la 26 la aproximativ 1 la 10,5. În aceste condiții, sindicatele consideră că ajustările trebuie să vizeze în primul rând ridicarea nivelului minim de salarizare, nu doar limitarea veniturilor de la vârful grilei.
O altă critică se referă la baza de calcul utilizată pentru elaborarea proiectului de lege, care ar fi construită în jurul unui salariu minim de aproximativ 7.000 de lei.
Sindicatele consideră că această valoare este prea mică și au propus stabilirea unui salariu minim de cel puțin 7.300 de lei, pentru a asigura o creștere mai consistentă a veniturilor angajaților.
„Proiectul de lege care s-a votat astăzi în Guvern este bazat doar pe un salariu minim de circa 7.000 de lei, care încă nu a fost aprobat de Guvern, dar a fost recalculat de Ministerul Finanțelor. În opinia noastră, este puțin și ar fi fost bine să fie măcar 7.300 de lei”, a declarat Sainciuc.
Reprezentantul sindicatelor a precizat că discuțiile nu se încheie odată cu aprobarea proiectului de către Guvern. Confederația intenționează să continue negocierile în Parlament și să insiste asupra propunerilor transmise deja Executivului și Ministerului Finanțelor.
În aceste condiții, rămâne deschisă întrebarea dacă noua lege a salarizării va aduce o creștere reală a puterii de cumpărare sau dacă majorările promise vor fi absorbite de inflație, în timp ce angajații cu cele mai mici venituri vor continua să resimtă presiunea scumpirilor.


