Banii au devenit principalul instrument folosit pentru influențarea proceselor electorale, finanțarea propagandei, recrutarea unor persoane pentru acte de sabotaj și organizarea atacurilor cibernetice. Declarațiile au fost făcute de directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteața, pe 9 octombrie, la Moldova Security Forum 2026, unde a vorbit despre mecanismele amenințărilor hibride și implicarea Rusiei în destabilizarea Republicii Moldova.
Potrivit șefului SIS, dacă în urmă cu două-trei decenii influența politică era exercitată în mare parte prin ideologie, prin referințe la limba rusă și la trecutul sovietic, în prezent accentul s-a mutat spre bani. Acesta susține că finanțarea este esențială pentru organizarea protestelor plătite, răspândirea dezinformării, recrutarea unor persoane și desfășurarea operațiunilor de influență.
„Acum am văzut că ideologia are un rol mai mic, banul a înlocuit ideologia”, a declarat Musteața.
Directorul SIS a afirmat că instituția evaluează constant riscul ca protestele din Republica Moldova să degenereze în violențe. În opinia sa, după ani în care unele manifestații ar fi fost organizate contra cost, oamenii ar fi devenit mai puțin dispuși să participe fără a fi plătiți. El a subliniat însă că protestul rămâne un instrument democratic, problema fiind transformarea acestuia într-o activitate finanțată pentru atingerea unor obiective politice.
SIS: Criptomonedele, folosite pentru a ascunde originea banilor
Musteața a atras atenția asupra utilizării criptomonedelor în schemele de finanțare ilegală, afirmând că mecanismele prin care sunt transferați banii au devenit tot mai complexe. Dacă anterior erau folosite companii-fantomă și tranzacții fragmentate prin sistemul financiar tradițional, apariția instrumentelor cripto a creat noi posibilități de disimulare a provenienței fondurilor.
Șeful SIS a spus că autoritățile din Republica Moldova așteaptă adoptarea unei legislații care să reglementeze piața criptomonedelor și circulația acestora. Potrivit lui, Rusia ar fi dezvoltat, cu implicarea lui Ilan Șor, condamnat în Republica Moldova, un mecanism prin care banii au putut fi introduși în țară pentru a influența procesele electorale din 2023, 2024 și 2025.
Musteața a făcut referire și la rețeaua financiară A7, despre care a spus că a căpătat o amploare semnificativă. El a subliniat că investigarea unor asemenea mecanisme necesită cooperare între instituții, întrucât finanțarea operațiunilor de influență implică mai multe canale și intermediari.
„Urmează banul și vei putea vedea cine este în spatele activităților”, a afirmat directorul SIS, explicând că urmărirea fluxurilor financiare poate ajuta la identificarea coordonatorilor și a persoanelor recrutate pentru a acționa în interesul unor puteri străine.
Persoane recrutate pentru sume de până la 1.000 de euro
Potrivit lui Musteața, finanțarea este prezentă și în operațiunile de sabotaj, precum și în atacurile cibernetice. El a afirmat că persoanele recrutate pentru executarea unor sarcini punctuale pot primi între 50 și 1.000 de euro, în funcție de activitatea solicitată și de riscurile asumate.
În cazul atacurilor cibernetice, costurile ar fi mult mai mari, deoarece sunt necesari specialiști, echipamente și tehnologii avansate. Directorul SIS a menționat că inteligența artificială este utilizată în atacuri tot mai complexe, ceea ce sporește dificultatea prevenirii și combaterii acestora.
Musteața a mai declarat că dezinformarea și propaganda sunt, la rândul lor, finanțate prin diverse mecanisme. În opinia sa, identificarea surselor de bani este una dintre căile prin care pot fi descoperite persoanele care coordonează aceste operațiuni și cele care le execută.
„Războiul psihologic” nu se oprește odată cu încheierea alegerilor
Un alt subiect abordat de directorul SIS a fost influențarea opiniei publice prin campanii informaționale desfășurate constant, nu doar în perioadele electorale. Potrivit lui, aceste acțiuni urmăresc să slăbească încrederea cetățenilor în instituțiile statului și să creeze îndoieli cu privire la parcursul european al Republicii Moldova.
Musteața a explicat că mesajele sunt repetate prin canale diferite, inclusiv Telegram, TikTok și Facebook, uneori sub forma unor evenimente aparent fără legătură între ele. Privite împreună, acestea ar putea indica un tipar și o strategie de influențare a societății.
„Se plantează semința, idei că calea europeană probabil nu este cea mai bună modalitate de a face lucrurile”, a spus șeful SIS, referindu-se la modul în care astfel de campanii pot pregăti opinia publică pentru anumite decizii în timpul proceselor electorale.
El a adăugat că în asemenea operațiuni sunt implicate nu doar persoane cu pregătire în domeniul IT sau al finanțelor, ci și specialiști care cunosc psihologia maselor.
Musteața: Cooperarea dintre instituții se îmbunătățește de la an la an
Întrebat despre eficiența cooperării interinstituționale în combaterea amenințărilor hibride, directorul SIS a afirmat că aceasta s-a îmbunătățit în urma experiențelor acumulate la alegerile și în perioadele electorale din ultimii ani.
Potrivit lui, instituțiile își revizuiesc protocoalele de colaborare atunci când constată că acestea nu funcționează suficient de bine. Musteața a pledat și pentru mai multă transparență, astfel încât cetățenii să poată înțelege mecanismele de interferență și să vadă dovezile prezentate de autorități.
El a amintit că SIS a publicat rapoarte privind ingerințele în alegeri în 2023 și 2024, în pofida faptului că activitatea serviciilor de informații se desfășoară, în mod obișnuit, în mare parte în secret.
În același timp, oficialul a avertizat că transparența trebuie echilibrată cu protejarea informațiilor operative, pentru a nu dezvălui prematur detalii care ar putea permite celor implicați să găsească noi metode de evitare a controalelor.
Ce spune SIS despre alegerile din Găgăuzia
Referindu-se la alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, programate pentru 15 noiembrie, Musteața a declarat că procesul de monitorizare continuă. El a precizat că finanțarea prin criptomonede reprezintă doar unul dintre aspectele urmărite de autorități.
Potrivit directorului SIS, Rusia ar fi pierdut un instrument important de influențare a alegerilor din regiune, după ce Curtea Constituțională a stabilit aplicarea legislației naționale, iar Comisia Electorală Centrală organizează scrutinul în conformitate cu aceasta.
„Se aplică standardele, regulile, legile naționale și în contextul alegerilor din Găgăuzia”, a declarat Musteața.
Mesajul transmis de șeful SIS la Moldova Security Forum 2026 a fost că amenințările hibride trebuie combătute prin identificarea surselor de finanțare, cooperare între instituții și informarea publicului, întrucât operațiunile de influență nu se limitează la ziua votului, ci se desfășoară continuu.


