Procurorul Anticorupție, Viorel Morari, anunță că și-a stabilit un termen limită pentru schimbările plaificate în Procuratura Anticorupție, iar în caz contrar este gata să-și dea demisia. Despre acest lucru a afirmat în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată, informează Politik.md.
„Da, este posibil și eu sper să demonstrez că este posibil și la noi. În caz contrar, aflarea mea aici este inoportună sau neîntemeiată. Altfel spus: sau schimb sau trebuie să plec, e simplu ca „bună ziua”. Este o provocare profesională pentru mine, dar este și o mare responsabilitate, recunosc – asta uneori mă presează. Dar sper că nu degeaba am activat atâția ani în procuratură, ca să mă sperii sau să mă debusoleze starea actuală a lucrurilor și să nu pot schimba situația existentă.
Pentru mine este principial și cardinal. Părinții mei au fost o perioadă foarte îndelungată peste hotare. Pentru mine este foarte dureros faptul că din cauza cuiva, inclusiv a mea, pentru că și eu eram funcționar public, ei nu au avut posibilitate să stea aici, alături de mine și să se bucure de anumite momente care au fost în viața mea”, susține Viorel Morari.
De asemenea, el vorbește și despre termenul limită pe care și l-a propus - 1 august 2016. „Evident, nu poți obține în 3 luni ceva ieșit din comun. Dar, știți cum e… în aer parcă se simte mirosul schimbării, asta este important pentru mine. În caz contrar, eu primul o să-mi pun întrebarea dacă este cazul să mă mențin în funcție după 1 august”, a mai adăugat procurorul-șef anticorupție.
Printre obiectivele pe care și le propune se numără: reorganizarea Procuraturii Anticorupție (PA), conform noii Legi cu privire la procuratură; detașarea ofițerilor de urmărire penală și a ofițerilor de investigații în cadrul PA pentru participarea, alături de procurori, la investigațiile efectuate; mărirea numărului de procurori anticorupție de la 32, câți sunt în prezent, – până la 50; dar și altele.
Cu referire la dosarele privind furtul miliardului, Viorel Morari a punctat și despre obstacolele întâlnite în procesul de acnhetă. Una dintre acestea îl constituie refuzul Federaţiei Ruse de a oferi niște răspunsuri cu privire la tranzacțiile efectuate. „Pe teritoriul Republicii Moldova s-a făcut o treime din activitate, restul tranzacţiilor au fost în afara țării şi asta îngreunează desfăşurarea urmăririi penale”, a mai menționat demnitarul.
Potrivit lui Viorel Morari, o parte din bani au ajuns în diferite colțuri ale lumii, iar țările deocamdată depistate sunt: Rusia, Letonia şi Ucraina. „Ulterior, de acolo deja trebuie să obţinem rezultatetele comisiilor rogatorii - ca să spunem unde au plecat”, adaugă șeful Procuraturii Anticorupție.