Votul din 4 aprilie 2005 poate fi interpretat corect doar în lumina decretului lui Voronin din 16 iunie 2009 prin care l-a urcat în căruța sa pe cel în care am avut încredere douăzeci de ani, încredere pe care ne-o înșela amarnic. PPCD nu a avut o idilă cu Voronin, dar Roșca – da. Idila lor continuă și astăzi.
Această afirmație aparține ex-deputatului Partidului Populat Creștin Democrat (PPCD) Ștefan Secăreanu și a fost expusă într-un articol pe blogul său. Politicianul afirmă căvotul din 4 aprilie 2005 pentru candidatura lui Vladimir Voronin la funcția de șef al statului a fost o capcană pentru PPCD.
„Țin minte, la una din interminabilele întâlniri pe care le aveam cu un ins din SUA, adus de Vladimir Socor pentru a ne convinge să-l votăm pe Voronin, fostul congresman John Conlan, am întrebat: Care va fi statutul PPCD-ului după ce vom vota pentru Voronin — va fi la putere, va fi în opoziție? Mi s-a răspuns că PPCD-ul va rămâne același, adică în opoziție, PPCD-ul va opta în continuare pentru valorile naționale românești, PPCD-ul nu-și va pierde nimic din identitatea pe care și-a construit-o de-a lungul anilor”, își amintește PPCD-istul.
Politicianul povestește că în preajma zilei de 4 aprilie s-a decis să nu voteze, însă vineri, 1 aprilie, Roșca s-a îmbolnăvit brusc și nu a venit la Parlament, iar legătura era ținută prin telefon.
„Însă, după două zile, în noaptea de 3 spre 4 aprilie, am fost convocați de urgență la Roșca acasă și puși în fața faptului împlinit: el fusese între timp la Voronin și bătuse palma! Împreună cu americanul, cu Serebrian și cu mai nu știu cine, după cum ne spunea el. Mai mult decât atât, Roșca ne-a citit din agenda sa cele 10 condiții, scrise de mâna lui, și puse, chipurile, în fața lui Voronin în schimbul votului deputaților noștri pentru candidatura lui la funcția de șef la statului. Nu era un document scris, parafat, semnat între două formațiuni politice, ci o înțelegere între el și Voronin. Numai Dumnezeu știe ce se petrecea în inimile noastre! Peste câteva ore urma să ieșim în văzul tuturor pentru a vota călcând în picioare decizia noastră de două zile în urmă, mediatizată cu vârf și îndesat!”, mai scrie Secăreanu.
În context, politicianul regretă enorm faptul că a votat pentru candidatura liderului PCRM, Vladimir Voronin, la funcția de președinte al țării și afirmă că atât el cât și alți colegi din PPCD au fost duși de nas.
„Toate ar fi fost cum ar fi fost, iar problema votului din 4 aprilie 2005 nu s-ar mai fi pus atât de acut dacă Voronin ar fi urmat cursul dorit de noi și de toți cei, care ne-au determinat să acordăm acel vot (fie că erau de la București, Washington, Bruxelles, Kiev sau Tbilisi). Ce a urmat după 4 aprilie se știe. Voronin s-a văzut cu sacii în căruță și și-a continuat liniștit drumul pe care merge și astăzi: spre CSI, spre Uniunea Eurasiatică, spre Moscova lui Putin”, mai scrie Ștefan Secăreanu.