Se reformează sau nu justiția moldovenească: Ce spun experții și care sunt așteptările UE

Mai mulți experți de la Chișinău sunt rezervați față de transpunerea rapidă a observațiilor pentru implementarea Planului de acțiuni și a măsurilor propuse de Comisia Europeană în avizul său privind cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Experții mai spun că nerespectarea etapelor de elaborare a unui asemenea document de politici publice, creează confuzii cu privire la măsurile concrete planificate, precum și felul în care ele răspund, la modul practic, îngrijorărilor formulate în Avizul Comisiei Europene.

Expertul anticorupție, Cristina Țarină spune că cele mai multe măsuri din Planul de acțiuni se referă la domeniul justiției, iar realizarea lor în termen este sub un mare semn de întrebare. Cristina Țarină este de părere că schimbările din justiție, pe care le anunță partidul de guvernământ, ar putea duce la un blocaj atât în sistemul judecătoresc cât și al procuraturii.

„Ce ține de activitatea CSM și CSP este evident că evaluarea și constituirea noilor componențe a acestor organe din justiție va mai dura. Nu se știe dacă după evaluare vor rămâne suficienți candidați pentru ca Adunările generale a judecătorilor și procurorilor să poată să-i confirme. Am putea intra într-un blocaj care ar dura până în 2023. CSM și CSP nu sunt funcționale au atribuții limitate. Cei 40 de judecători care au atins plafonul și urmau să fie confirmați de CSM vor sta pe tușă până la constituirea noului CSM. Toate aceste tergiversări pot să compromită așteptările UE în legătură cu perspectiva europeană a Moldovei”, a menționat Cristina Țărnă.

Ea menționează că Planul conține acțiuni ce țin doar de evaluarea candidaților la funcțiile de membri ai CSM și CSM (pre-vetting), nu și la numirea acestora în funcțiile vacante, care poate avea loc doar în cadrul adunărilor generale ale judecătorilor și procurorilor.

„Deși trebuie să aibă loc anual, magistrații au fost împiedicați să desfășoare aceste adunări începând cu anul 2019 și nu este clar dacă se vor putea întruni până la finele anului 2022. La următoarele adunări generale, judecătorii și procurorii urmează să-și numească membrii în cadrul CSM și, respectiv, CSP. În conformitate cu prevederile Legii, procedurile de acumulare și evaluare a informațiilor despre candidații la funcțiile de membri CSM/CSM urmau să se finalizeze în decurs de 30 de zile , termen care a fost demult depășit. Totodată, legea  nu oferă o soluție pentru un asemenea, eventual, blocaj. Planul trebuie să prevadă soluții viabile care ar răspunde îngrijorării Comisiei Europene privind ocuparea funcțiilor vacante din CSM și organele sale specializate, inclusiv prin prisma blocajelor anticipate”, a mai spus Cristina Țărnă.

Un alt aspect ține de instituțiile anticorupție. Potrivit expertului și aici există o neclaritate legată de competențele unor instituții și modul cum ele interacționează. „Este vorba de delimitarea competențelor CNA și PA cu privire la corupția de nivel înalt, îmbunătățirea activității speciale de investigații și a cadrului normativ privind avertizorii de integritate, iar termenul de intrare în vigoare a legilor ar fi decembrie 2022. În lipsa unei analize a problemelor pe care le rezolvă măsurile propuse, este aproape cu neputință să se distingă ce anume urmează să se modifice”, a concluzionat Cristina Țărnă.

Amintim că, în această toamnă, Comitetul Consultativ Independent Anticorupție, o structură independentă alcătuită din experți internaționali și naționali, va prezenta un raport privind competențele instituțiilor anticorupție.

Eduard Maciac

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE

Postări asemănatoare

Avocatul lui Plahotniuc invocă precedent judiciar și cere recuzarea completului...

UE prelungește sancțiunile pentru persoanele și entitățile acuzate de destabilizarea...

Statul intensifică lupta cu munca „la negru” – Încasări mai...

Dosarul incendiului din Durlești a ajuns pe masa magistraților –...

Anunț oficial al autorităților – Conducerea Grupului Operativ al Trupelor...

SIS avertizează despre tentative de înșelăciune prin folosirea identității instituției