În ultima perioadă au scăzut semnificativ preţurile apartamentelor aflate în vânzare cu 14 mln €, sumă ce poate fi considerată ca valoare a pierderilor dezvoltatorilor din cauza micşorării cererii pe piaţă, transmite Politik.
Valoarea totală estimată a suprafeţelor locative aflate în vânzare pe teritoriul mun. Chişinău este de aproximativ 236 mln euro. Oferta pe piaţa rezidenţială primară din mun. Chişinău este în prezent formată din 76 de proiecte situate în toate sectoarele oraşului, cu o suprafaţă totală de circa 845.900 m2 realizate de circa 50 de dezvoltatori.
Conform caracteristicilor calitative şi valorice, cele 76 de proiecte în curs de realizare se repartizează în felul următor: 15 aparţin clasei Econom, 42 - clasei Medii, şi 19 - clasei Lux. Astfel, oferta se concentrează în segmentul Mediu.
Vânzările apartamentelor din segmentul Lux decurg în continuare foarte lent, în cazul anumitor proiecte fiind chiar nule, pentru că cererea faţă de segmentul respectiv scade.
Cele mai populare tipuri de apartamente continuă să fie cele cu 2 odăi cu suprafaţa între 65 şi 85 m2 la etajele inferioare şi medii (et. 2-6).
În anul curent pe teritoriul mun. Chişinău nu a fost lansat încă nici un proiect. Darea în exploatare a 14 proiecte este planificată pentru primul semestru al anului 2009. Astfel, majoritatea proiectelor ce reprezintă oferta curentă vor fi finisate în viitorul apropiat, eliberând nişe pentru proiecte noi.
Darea în exploatare a trei proiecte a fost amânată, întârzieri ce pot fi cauzate atât de prognozarea eronată a termenului de finisare, cât şi de dificultăţile financiare ale dezvoltatorilor respectivi sau a subantreprenorilor cu care aceştia colaborează, provocate de situaţia de criză.
Proiectele în curs de realizare sunt localizate preponderent în sectorul Botanica (23 proiecte), urmat de sectorul Centru (21 proiecte), Ciocana (16 proiecte), Buiucani (8 proiecte) şi Rîşcani (8 proiecte). Cea mai mare suprafaţă în vânzare o au proiectele din sectorul Botanica (96.000 m2), urmat de sectorul Ciocana (62.000 m2), Rîşcani (61.000 m2), Centru (60.000 m2) şi respectiv Buiucani (24.000 m2).
Pentru luna februarie 2009, preţul mediu în mun. Chişinău a reprezentat 770 € pentru 1 metru pătrat, sau cu 5.31% mai puţin decât preţul mediu pentru luna ianuarie şi cu 8.26% mai puţin decât preţul mediu pentru luna noiembrie 2008, pentru acelaşi eşantion de suprafeţe locative aflate în vânzare.
Datorită scăderii preţurilor în ultimele 4 luni, preţul mediu pentru 1 metru pătrat de spaţiu locativ pe piaţa rezidenţială primară a ajuns în prezent la nivelul din luna iunie 2008. Privit pe fonul general al situaţiei de criză şi luând în considerare inflaţia, acest fenomen poate fi definit chiar ca o stabilire a preţurilor la un nivel net inferior celor de jumătate de an - un an în urmă.
Starea latentă a cererii, cauzată de sentimentul de nesiguranţă, indus populaţiei de situaţia de criză financiară mondială, se va menţine pentru cel puţin câteva luni, provocând prejudicii financiare şi morale tuturor jucătorilor de pe piaţa imobiliară.
Cele mai scumpe proiecte sunt localizate în continuare în sectorul Centru, iar locul 2 este ocupat de sectorul Rîşcani. Cele mai „ieftine" sectoare rămân a fi Ciocana şi Buiucani, deoarece în sectoarele date sunt prezente mai multe proiecte din clasa Econom şi pentru că aceste regiuni ale capitalei sunt considerate mai puţin prestigioase.
Preţurile s-au micşorat mai semnificativ în segmentele Econom şi Mediu, deoarece dezvoltatorii acestor proiecte tind să stabilească preţuri mai apropiate de cele reale, în timp ce mulţi dezvoltatori ai proiectelor din clasa Lux continuă să menţină preţurile la un nivel înalt.
Până în prezent, din suprafaţa totală de circa 862.000 m2 a proiectelor în curs de comercializare, au fost vândute aproximativ 521.000 m2 (63%) şi mai sunt în vânzare aproximativ 341.000 m2 (37%). Suprafeţele aflate în vânzare s-au majorat, fenomen explicat prin faptul că unii dezvoltatori au scos în vânzare apartamente care erau păstrate anterior în calitate de investiţii pe termen lung, în speranţa de a atrage resurse financiare adiţionale.