În contextul relansării relaţiilor ruso-americane, spaţiul Comunităţii Statelor Independente (CSI) şi ţările învecinate devin un fel de monedă de schimb dintre Moscova şi Washington. Potrivit unor experţi,citaţi de revista «ЭХО ПЛАНЕТЫ», Rusia doreşte să-şi consolideze influenţa în această zonă, preluând modelul integraţionalist al UE şi crearea în rezultat a Uniunii Europei Occidentale. Dacă membrii CSI, Kazahstan, Belarus, Ucraina şi Armenia participă la procesele integraţioniste, la iniţiativa şi susţinerea deplină a Rusiei, atunci Republica Moldova în ultima periodă dă peste cap planurile Rusiei.
„Rusia contemporană tinde să devină un centru de putere într-o lume multipolară. Aceasta încearcă să-şi extindă influenţa în primul rând în fostele ţări sovietice, prin crearea unui bloc, unde interesele Rusiei ar fi privilegiate”, consideră directorul Centrului Carnegie de la Moscova, Dmitri Trenin.
Potrivit expertului rus, primul pas în această direcţie a fost crearea Uniuneii Vamale (UV) dintre Rusia, Belarus şi Kazahstan, la 6 iulie curent. „Însă pentru ca acest spaţiu economic unic să funcţioneze pe deplin, Moscova trebuie să ”atragă” în UV şi Ucraina”, explică Trenin. Menţionăm că şi R. Moldova a fost invitată să se devină membru al UV, în primăvara acestui an, de către vicepremierul Federaţiei Ruse Igor Şuvalov, în vizită la Chişinău. Invitaţia a rămas fără răspuns.
Directorul Programului Rusia-Eurasia din cadrul Consiliului german pe probleme de politică externă, Alexander Rahr, împărtăşeşte aceeaşi părere despre Ucraina. „Astăzi Ucraina este o ţară-cheie pentru integrare. Moscova trebuie să se grăbească să extindă această uniune, de altfel într-un an sau doi, situaţia se poate shimba, aşa cum sa întâmplat în 2005 cu venirea la putere a lui Viktor Iuşcenko”, declară Rahr.
Acesta susţine că presiunea exercitată de către Rusia în spaţiul CSI „ar putea fi mare”. „Rusia a învăţat şi lecţia UE. În cazul dacă va urma acest model, în viitor poate apărea şi uniunea europei occidentale”, a mai adăugat politologul rus.
Dacă în cazul Ucrainei şi Belarusului lucrurile sunt mai mult sau mai puţin clare, atunci relaţia cu Republica Moldova este vagă. „Ultimele evenimente demonstrează că Rusia nu este indiferentă la ceea ce se petrece în spaţiul străinătăţii imediate”, afirmă cunoscutul politolog rus Zurab Todua.
Expertul rus consideră că Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) „de o perioadă îndelungată încearcă răbdarea Rusiei” prin declaraţii despre sărbătoarea de 9 mai, suma pagubei produse de ocupaţia sovietică şi decretul privind Ziua de 28 iunie. AIE desfăşurând „un război cu istoria”, merg pe cale lui Viktor Iuşcenko şi Mihail Saakaşvili şi nu iau în considerare faptul că economia Moldovei este dependentă de piaţa Rusiei.
„Aproximativ 80 la sută din vinurile produse în Moldova şi 70 la sută producţia de fructe şi legume sunt exportate pe pieţele ruseşti. În Rusia lucrează jumătate de milion de cetăţeni ai R.Moldova, care trimit anual circa 2 mlrd dolari în ţară. Suma reprezintă jumătate din bugetul Moldovei. În curând aceste cifre se pot schimba esenţial”, se îngrijorează Todua.
Amintim că la începutul lunii aprilie curent, un lot de 47.000 de litri de vin moldovenesc în vrac a fost stopat pentru că nu corespundea standardelor impuse de ruşi. La 17 iulie, medicul sanitar şef al Federaţiei Ruse, Ghenadii Onişcenko, a declarat că Rusia va interzice importurile vinurilor moldoveneşti, dacă Republica Moldova nu va rezolva, în viitorul apropiat, problema calităţii acestora. Analiştii politici de la Chişinău au corelat nemulţumirile Moscovei faţă de vinul moldovenesc cu apropierea R. Moldova de România.