În plan politic, a avut loc un conflict deschis între liderii principalelor partide, declanșat de scandalul 'Pădurea Domnească', dar, până la urmă, politicienii au ajuns la un punct de echilibru. Nu aveau de ales: ori eșuau cu toții, ori găseau acest consens, constată analistul politic Igor Boțan.
Din punct de vedere economic, 2013 pare un an bun. Statisticile arată că în primele nouă luni PIB-ul a crescut cu 8%, grație unei majorări de 30% a producției agricole. Este vorba, de fapt, de o revenire a economiei după căderea din 2012, provocată de secetă, consideră expertul Viorel Chivriga. El însă remarcă și faptul că în 2013 a fost concesionat într-o manieră ocultă Aeroportul Chișinău, statul a pierdut pachetul de control la Banca de Economii, Rusia a introdus un nou embargo la băuturile alcoolice. Expertul accentuează că anul 2014 va fi unul electoral, care se va lăsa cu multe promisiuni și în care reformele economice vor trena.
În acest an, dinamica pozitivă în reglementarea transnistreană, practic, s-a stopat. Pe anumite dosare s-a observat și un anumit regres, în condițiile în care Tiraspolul are o poziție din ce în ce mai intransigentă în negocierile cu Chișinăul și se orientează spre o apropiere de Rusia. Este vorba de o deteriorare a spiritului negocierilor, au dispărut bunăvoința și dorința de a ajunge la un compromis.
Realizările anului sunt parafarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, la Vilnius, și decizia Comisiei privind liberalizarea regimului de vize. Acestea, însă, urmează să fie duse până la capăt în 2014. Omul anului în politica externă este șeful diplomației, Natalia Gherman, care a purtat negocierile, consideră expertul Leonid Litra.
Jurnal de Chișinău face un top al personalităților anului 2013. Potrivit clasamentului jurnalului, Omul anului este premierul Iurie Leancă, pentru eforturile diplomatice și administrative care au condus la parafarea Acordului de Asociere a Republicii Moldova la UE. Omul politic al anului este Traian Băsescu, pentru că a recunoscut răspicat că al treilea proiect național important, după integrările în NATO și în UE, este unirea cu Republica Moldova.
Sociologul Lilian Negură susține în Jurnal de Chișinău că evenimentul anului, care va rămâne în istorie, este hotărârea Curții Constituționale din 5 decembrie cu privire la interpretarea articolului 13 din Constituție. Decizia permite utilizarea legală a denumirii de limbă română pentru limba de stat. 'Valoarea istorică a deciziei nu reiese însă doar din rezolvarea problemei denumirii limbii. Ceea ce constituie cu adevărat elementul ei central este că CC clarifică valorile care stau la baza formării Republicii Moldova ca stat independent', potrivit autorului.