R. Moldova rămâne cu tot mai puțini cetățeni, din cauza ratei înalte a infertilității, a mortalității materne și celei infantile. Aceste date sunt relevate într-un studiu realizat de către expertul asociat IDIS ”Viitorul”, Diana Andrei-Cheianu, și prezentat astăzi, 24 ianuarie.
Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, în 2012, unei femei de vârstă reproductivă în Republica Moldova îi reveneau în mediu 1,3 copii, comparativ cu necesarul pentru simpla înlocuire a generaţiilor – de 2,14-2,15 copii.
Datele statistice relevă o rată ridicată a natalităţii în rândul adolescenţilor de 15-19 ani în mai multe ţări din regiune – Bulgaria (11,1), România (10,6), Republica Moldova (9,6), fapt ce denotă lacune în primul rând în cunoştinţele adolescenţilor în materie de sexualitate şi reproducere. În Republica Moldova, datele statistice prezintă o tendinţă de descreştere a numărului născuţilor vii de mame în vârstă de 15-19 ani, dar această tendinţă este determinată de generaţiile mai puţin numeroase de la sfârşitul anilor 1990.
Autoarea studiului a menționat că ponderea avorturilor timpurii, sub 20 ani, a constituit 9,4% în anul 2012, iar consecinţele acestora asupra sănătăţii reproductive sunt mult mai grave la această vârstă.  „Costul unui avort reprezintă doar o zecime din costul efectelor acestuia. Totuși, femeile din familii cu venituri reduse efectuează mai puține întreruperi de sarcină decât cele din familii cu venituri mai mari, diferența fiind de 10%, iar metodele de contracepție sunt pe larg răspândite în rândul femeilor căsătorite, în special cu studii superioare, decât în rândul tinerelor necăsătorite de 15-24 ani”, a precizat Diana Andrei-Cheianu.
Studiul relevă faptul că viaţa sexuală timpurie a adolescenţilor este o problemă importantă pentru Republica Moldova. Iar migraţia părinţilor, cunoştinţele insuficiente ale părinților, determină lipsa de comunicare dintre părinţi şi copii pe aceste tematici. Aceasta duce la informare insuficientă şi incorectă a adolescenţilor, care încep viaţa sexuală timpurie.
În context, autoarea recomandă pentru instituțiile responsabile dezvoltarea unor programe educaţionale pentru tinerele mame; orientarea tinerilor spre programele de educaţie formală şi informală existente, direcţionarea spre Centrele de Sănătate Prietenoase Tinerilor pentru a creşte nivelul de informare, de încredere în necesitatea adresării la specialişti atunci când există o problemă şi dezvoltarea continuă a Reţelei de formatori de la egal la egal.
Studiul face parte din Monitorului Social cu genericul „Sănătatea reproducerii: beneficiu individual şi colectiv”, care se află la cea de-a 18-a ediţie și e realizat de către IDIS Viitorul, în parteneriat cu Friedrich-Ebert-Stiftung.  

URMĂREȘTE POLITIK.MD PE