Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, în 2012, unei femei de vârstă reproductivă în Republica Moldova îi reveneau în mediu 1,3 copii, comparativ cu necesarul pentru simpla înlocuire a generaţiilor – de 2,14-2,15 copii.
Datele statistice relevă o rată ridicată a natalităţii în rândul adolescenţilor de 15-19 ani în mai multe ţări din regiune – Bulgaria (11,1), România (10,6), Republica Moldova (9,6), fapt ce denotă lacune în primul rând în cunoştinţele adolescenţilor în materie de sexualitate şi reproducere. În Republica Moldova, datele statistice prezintă o tendinţă de descreştere a numărului născuţilor vii de mame în vârstă de 15-19 ani, dar această tendinţă este determinată de generaţiile mai puţin numeroase de la sfârşitul anilor 1990.
Autoarea studiului a menționat că ponderea avorturilor timpurii, sub 20 ani, a constituit 9,4% în anul 2012, iar consecinţele acestora asupra sănătăţii reproductive sunt mult mai grave la această vârstă. „Costul unui avort reprezintă doar o zecime din costul efectelor acestuia. Totuși, femeile din familii cu venituri reduse efectuează mai puține întreruperi de sarcină decât cele din familii cu venituri mai mari, diferența fiind de 10%, iar metodele de contracepție sunt pe larg răspândite în rândul femeilor căsătorite, în special cu studii superioare, decât în rândul tinerelor necăsătorite de 15-24 ani”, a precizat Diana Andrei-Cheianu.
Studiul relevă faptul că viaţa sexuală timpurie a adolescenţilor este o problemă importantă pentru Republica Moldova. Iar migraţia părinţilor, cunoştinţele insuficiente ale părinților, determină lipsa de comunicare dintre părinţi şi copii pe aceste tematici. Aceasta duce la informare insuficientă şi incorectă a adolescenţilor, care încep viaţa sexuală timpurie.
În context, autoarea recomandă pentru instituțiile responsabile dezvoltarea unor programe educaţionale pentru tinerele mame; orientarea tinerilor spre programele de educaţie formală şi informală existente, direcţionarea spre Centrele de Sănătate Prietenoase Tinerilor pentru a creşte nivelul de informare, de încredere în necesitatea adresării la specialişti atunci când există o problemă şi dezvoltarea continuă a Reţelei de formatori de la egal la egal.
Studiul face parte din Monitorului Social cu genericul „Sănătatea reproducerii: beneficiu individual şi colectiv”, care se află la cea de-a 18-a ediţie și e realizat de către IDIS Viitorul, în parteneriat cu Friedrich-Ebert-Stiftung.